spot_img

Tezaurul antic al României, prezentat în expoziția „Dacia Felix“, la festivalul EUROPALIA

O expoziție-eveniment dedicată patrimoniului istoric al României, ce reunește sute de artefacte și seturi de piese antice descoperite pe teritoriul țării noastre, prezentat ca spațiu de interferență al civilizațiilor scitică, greacă, celtică, dacică, getică și romană, va fi deschisă în Belgia, în perioada 19 octombrie 2019 – 26 aprilie 2020, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, în cadrul festivalului EUROPALIA.  Organizată de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), Institutul Cultural Român (ICR) și Muzeul Galo-Roman din Tongeren, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale și al Ministerului Afacerilor Externe, expoziția „Dacia Felix. The Glorious Past of Romania“/„Dacia Felix. Trecutul glorios al României” se dorește a fi un exercițiu de înțelegere a unei civilizații actuale, cea românească, din perspectiva raportării la un trecut comun european. Selectate și amplasate după un concept al Muzeului Galo-Roman din Tongeren, exponatele provin de la MNIR și de la alte 18 instituții muzeale din țară, care au contribuit la realizarea acestui proiect amplu.

Vernisajul va avea loc vineri, 18 octombrie 2019, ora 19.30, la Muzeul Galo-Roman din Tongeren, în prezența președintelui interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, a primarului localității Tongeren, Patrick Dewael, a directorului general Europalia International, Koen Clement, a directorului Muzeului Național de Istorie a României, dr.  Ernest Oberländer-Târnoveanu, a directorului ICR Bruxelles, Liliana Țuroiu, și a directorului Muzeului Galo-Roman din Tongeren, Bart Distelmans.

Timp de mai bine de șase luni, vizitatorii Muzeului Gallo-Roman din Tongeren – distins, în 2011,  cu prestigiosul European Museum of the Year Award (EMYA) – vor avea prilejul unui amplu și inedit periplu prin culturile antice documentate în cuprinsul spațiului românesc actual, văzut ca loc de convergență a numeroase civilizații majore pentru moștenirea culturală a Europei și a umanității. Printre cele mai spectaculoase piese din patrimoniul cultural românesc expuse în cadrul expoziției din Belgia se numără: Rhyton-ul din argint descoperit la Poroina Mare, județul Mehedinţi, datând din secolele IV-III a. Chr., o piesă excepţională a orfevrăriei traco-getice, obiect de cult folosit în cadrul ceremoniilor cu caracter religios, care atestă identitatea de cultură materială și spirituală între comunitățile de filiație tracică de pe ambele maluri ale Dunării; Inscripție dedicată lui Caracalla, Ilişua „Vicinal” [Arcobara/Arcobadara], comuna Uriu, județul Bistriţa-Năsăud, placă din gresie calcaroasă dedicată împăratului roman Caracalla, datând din anul 213 p. Chr., remarcabilă și pentru că face referire la o unitate militară care a activat în Dacia, dar a avut zona de recrutare în regiunea în care se află în prezent orașul belgian Tongeren; Coiful de la Ciumești, județul Satu Mare, realizat din bronz, datând din secolul al V-lea a. Chr., artefact de o valoare excepțională care atestă o importantă prezență celtică în teritoriul intracarpatic; Cupă cu picior și alte obiecte din Tezaurul de la Sâncrăieni, județul Harghita, datând din secolul I a. Chr., expresie a măiestriei artizanilor daci, dovadă a nivelului de excelență atins de această civilizație în prelucrarea artistică a metalelor prețioase; statuetă de tip Tanagra de la Cetatea Callatis – Mangalia, județul Constanța, din lut ars, datând din secolele IV-III a. Chr., pictată cu albastru, roșu și alb, parte a unui monument funerar, ce demonstrează permanentele contacte cu zonele centrale de manifestare a civilizației greco-elenistice; Aplica zoomorfă descoperită la Stânceşti, județul Botoşani, lucrată din foaie de aur, datând din secolul al V-lea a. Chr., reprezentativă pentru civilizația scitică, piesă ce demonstrează împletirea influențelor artei scito-iraniene cu realități locale; Coiful getic de la Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, datând din prima jumătate a secolului al IV-lea a.Chr, piesă din aur masiv, cântărind 821,35 grame, aproape intactă.

„Dacia Felix” este mai mult decât un spațiu geografic definit de un moment cronologic legat de transformarea regatului dac în provincie romană; este povestea trecutului, adusă în prezent și mai ales proiectată în viitor, este o călătorie în intimitatea făuririi istoriei, despre civilizații, despre greci, romani, daci, geți, celți și sciți, dar mai ales despre oameni făuritori și trăitori în spațiul generos al „Daciei Felix” astăzi, nu întâmplător, România.

În etapa de pregătire a expoziției „Dacia. The Glorious Past of Romania“ a fost realizat și un documentar-suport, o producție independentă la care a lucrat o echipă belgo-română. Filmările cu dronă și cameră video au avut loc în perioada 17-30 iunie 2019 la Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa (Județul Hunedoara), Sarmizegetusa Regia (Județul Hunedoara), Zimnicea, cetatea și împrejurimile (Județul Teleorman), Cetatea Histria și împrejurimi (Județul Constanța), Raven’s Nest, sat Sub Piatra, comuna Sălciua (Județul Alba) și în Delta Dunării – Pădurea Letea și împrejurimi (Județul Tulcea). Filmul poate fi vizionat în cadrul expoziției și, în curând, pe site-ul Muzeului Galo-Roman și pe alte platforme media.

Pentru organizarea acestei expoziții internaționale, Muzeul Național de Istorie a României a colaborat cu 18 instituții muzeale din România, respectiv: Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău; Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud; Institutul de Cercetări Eco-Muzeale – Tulcea; Muzeul Civilizație Dacice și Romane – Deva; Muzeul Județean Satu Mare; Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui; Muzeul Județean Argeș – Pitești; Muzeul Județean Buzău; Muzeul Județean de Istorie și Artă – Zalău; Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare; Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș; Muzeul de Istorie Turda; Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca; Muzeul Național al Unirii – Alba-Iulia; Muzeul Romanațiului – Caracal; Muzeul Țării Crișurilor – Oradea; Muzeul Județean Ialomița – Slobozia; Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța. În cadrul proiectului expozițional sunt prezentate 298 de artefacte și seturi de piese antice, atât obiecte și cercetări arheologice mai vechi, cât și artefacte descoperite în ultimele două decenii.

Coordonatorii proiectului: dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Adela Bâltâc, dr. Oana Ilie, (MNIR), Bart Distelmans, Bart Demarsin (Muzeul Galo-Roman din Tongeren), Alexandru Roman (Institutul Cultural Român).

Situat în Provincia Limburg, Regiunea Flandra, Tongeren este cel mai vechi oraș din Belgia și unul dintre cele mai vechi orașe europene, făcând parte din Most Ancient European Towns Network. În perioada Imperiului Roman, a fost capitala provinciei romane Civitas Tungrorum, fiind cunoscut ca Aduatuca Tungrorum.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, țara invitată de onoare.

www.galloromeinsmuseum.bewww.mnir.rowww.icr.rowww.europalia.eu

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508