În perioada 26-29 septembrie 2013 va avea loc o nouă ediţie a Târgului de Carte de la Göteborg la care România este țară invitată de onoare. Programul participării românești în cadrul acestui eveniment de mare amploare a fost alcătuit de ICR Stockholm. Printre invitații la cea mai importantă manifestareliterară din Scandinavia se numără atât scriitori români consacrați precum Gabriela Adameşteanu, Mircea Cărtărescu, Svetlana Cârstean, Marius Chivu, Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Dinu Flămând, Cătălin Dorian Florescu, Dana Grigorcea, Florina Ilis, Dan Lungu, Norman Manea, Felicia Mihali, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop, Kányádi Sándor, Varujan Vosganian, cât și un număr mare de scriitori, traducători, critici, editori, profesori universitari și publiciști cunoscuți din Suedia.
Vineri, 27 septembrie 2013
10.00-10.30 Standul României C02:02
Am sa construiesc o casă pentru noi la capătul lumii…
Puterea de a supravieţui şi capacitatea de a iubi – o discuţie despre universul romanului luiCătălin Dorian Florescu între acesta şi editorul Ingemar Nilsson.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244, Ambasada Elveţiei şi Pro Helvetia
10.00-10.25 Scena Internaţională
Mircea Cărtărescu: Semnalele memoriei
Mircea Cărtărescu vorbeşte despre cea mai recentă apariţie a sa în limba suedeză, romanulTravesti. Acesta discută cu Kristina Henschen despre semnalele memoriei şi felul în care personajul principal al romanului se aseamănă cu scriitorul.
Program în limba engleză
În colaborare cu Scena Internaţională şi editura Albert Bonnier
10.30-11.00 Standul României C02:02
Constantin Caradja: un erou suedez-român de acelaşi calibru cu Raoul Wallenberg şi Oskar Schindler
Caradja a fost un prinţ, diplomat şi bibliofil român, care a salvat 51 000 de evrei români în timpul celui de-al doilea război mondial. Rozita Auer, rudă cu acesta, povesteşte despre activitatea acestuia.
11.00-11.20 Scena Internaţională
Femeia-jurnalist într-o Europă fără frontiere
Câtă libertate şi mobilitate au de fapt tinerele jurnaliste cu formaţie multiculturală în Europa de astăzi? O conversaţie despre provocări şi oportunităţi. Participă: Alexandra Pascalidou şiDana Grigorcea (România/Elveţia).
În colaborare cu Ambasada Elveţiei şi Pro Helvetia
11.00-11.30 Standul României C02:02
Dincolo de carte
Designerul Arina Stoenescu şi ilustratorul Alexandru Ciubotariu poartă o discuţie despre Casa de Poveşti Harap Alb, inspirată direct de Junibacken din Stockholm, şi Muzeul de Bandă Desenată din Bucureşti, două proiecte noi care abordează ilustraţia şi banda desenată dincolo de carte.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura pionier press şi Casa de Poveşti Harap Alb
11.00-11.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Un trecut care bântuie
Încununat cu numeroase premii, scriitorul român Norman Manea revine la Târgul de la Göteborg cu ultima sa carte tradusă în limba suedeză Vizuina – un roman care examinează diaspora de scriitori români din Statele Unite, dar si scheletul din garderoba fiecăruia la mult timp după transformarea lor din refugiaţi est-europeni în respectaţi cetăţeni americani.
Întâlnim un profesor de religie cunoscut pe plan internaţional, cu simpatii de dreapta, pe cel mai bun ucenic al acestuia, asasinat în mod misterios într-o toaletă, precum şi câţiva prieteni din tinereţe ale căror destine continuă să se intersecteze pe continente diferite. Interlocutor: Agneta Pleijel, scriitor.
Program în limba engleză
În colaborare cu editura 2244
11.00-11.45 Scena de dezbateri
Cum scăpăm de cerşetorie?
Rromii migrează din România şi restul Balcanilor înspre oraşe din Nordul Europei, cum ar fi Göteborg. Care este reacţia societăţii şi a opiniei publice şi cum reuşesc rromii să se întreţină? Ziarul Faktum – vândut de către persoanele fără adăpost, dar şi de către alte categorii excluse de societate, printre care se află un număr de 70 de persoane de etnie rromă – poartă un dialog cu câţiva specialişti în domeniu. Printre participanţi se numără şiDezideriu Gergely, reprezentant al European Roma Rights Centre, fost consilier pe problemele rromilor al Guvernului României, Lee Saville – care a obţinut succese cu proiectul său de încurajare a persoanelor de etnie rromă să se încadreze în societate –, precum şi reprezentanţi ai poliţiei şi ai autorităţilor suedeze.
În colaborare cu Faktum
11.30-12.00 Standul României C02:02
Două limbi, mai multe posibilităţi
Editura pionier press şi-a început activitatea în anul 1991 punând accent pe cărţile de autor, tipografia experimentală precum şi pe cărţile bilingve pentru copii şi adolescenţi. Încă de la început, aceasta a folosit activitatea editorială ca platformă de explorare a cărţii ca obiect şi artefact comercial şi cultural. Bilingvismul este pentru mulţi dintre copiii de astăzi o parte integrantă din educaţie. Ce înseamnă acest lucru şi ce posibilităţi se creează în întâlnirea dintre mai multe limbi?
În colaborare cu pionier press
12.00-12.30 Standul României C02:02
Lansarea romanului Cerul din burtă
Ioana Nicolaie, tradusă de curând în limba suedeză cu un roman de un lirism autentic, având ca temă prima experienţă de sarcină, poartă o discuţie cu editorul Madeleine Grive şi traducătorul Inger Johansson despre această unică perioadă din viaţa unei femei, cu tot ce implică ea: sublimul şi incomodul, spiritualul şi trupescul, bucuria şi angoasa.
În colaborare cu 10TAL Bok
13.00-13.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
În mintea unui scriitor
Mai mulţi critici literari au afirmat că opera lui Mircea Cărtărescu oferă acel sentiment de ”împlinire” pe care îl ai când pătrunzi în mintea unui scriitor. O minte populată de creaturi mitologice, halucinatorii şi de simboluri fantastice precum fluturi, lumini orbitoare, labirinturi, covoare nesfârşite şi uşi care conduc spre alte dimensiuni temporale.
Mircea Cărtărescu discută cu Sara Danius, membru al Academiei Suedeze, despre activitatea sa literară descrisă ca fiind „impresionantă” şi „magnifică”, „o experienţă de lectură ameţitoare” şi „un flux cu prezenţă magnetică”.
Program în limba engleză
13.30-14.00 Standul României C02:02
A schimba atitudini
Nimic nu este imposibil pentru persoanele cu dizabilități, a arătat Laurentsio Petersson, tânărul suedez de origine română care a câştigat trei medalii de aur la Special Olympics World Games din SUA în 1999. Laurentsio Petersson discută despre cum poate fi schimbată percepţia asupra persoanelor cu dizabilităţi, avându-l ca interlocutor pe Lennart Eriksson, distins anul acesta cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler pentru contribuţia sa în domeniul protecţiei copilului, în special a copiilor cu dizabilităţi.
Organizator: Star of Hope International
14.00–14.20 Sala de seminarii F3, etaj 2
Drumul de la student de limbă suedeză la traducător
Investigaţiile privind literatura subliniază importanţa predării limbii suedeze în străinătate în vederea formării de traducători calificaţi şi răspândirii literaturii suedeze în lume. Ce piedici şi posibilităţi întâmpină astăzi traducătorii? După valul de romane poliţiste, ce urmează pe listă? O discuţie între Björn Apelkvist, lector de limbă suedeză la Universitatea din Bucureşti şiSimona Ţenţea, traducător.
Moderator: Barbara Voors, Institutul Suedez.
Organizator: Institutul Suedez
14.00-14.45 Standul Romaniei C02:02
Limbajele diferite ale feminismului. O discuţie între trei scriitoare feministe din Estul, Vestul si Centrul Europei
Participă Gabriela Adameşteanu, Ana Luísa Amaral, Marlene Streeruwitz şi Yvonne Ihmels.
ÎProgram în limba engleză
În colaborare cu Institutul Camões, Ambasada Austriei şi revista culturală Cora
14.00-15.00 Salonul de Poezie
O oră de poezie românească
Svetlana Cârstean (recită în limba suedeză Athena Farrokhzad), Daniela Crăsnaru (recită în limba suedeză Jonas Ellerström), Athena Farrokhzad.
15.00-15.45 Sala de seminarii K1, etaj 2
Implicarea scriitorului în dezbaterea publică
Atunci când o societate întâmpină probleme, de obicei scriitorii sunt aceia care se aruncă în dezbaterea publică şi militează pentru dreptate. Această implicare riscă sa pună în umbră activitatea literară a scriitorului şi să-l confrunte cu oprobiul public şi chiar cu pericolul de moarte, mai ales în statele autocratice. Unii scriitori refuză să îşi asume acest rol şi sunt de părere ca au dreptul la propriul lor turn de fildeş, asemeni oricărui alt cetăţean. Alţii consideră, însă, ca scriitorul are obligaţia de a fi devotat, cu orice preţ, faţă de societate. Răspunsul la această dilemă este oferit de Mircea Cărtărescu şi Norman Manea, care au experimentat personal toate laturile acestui angajament.
Moderator: Björn Wiman, şeful redacţiei de cultură a cotidianului Dagens Nyheter
Program în limba engleză
15.10-15.30 Standul Cotidianului Aftonbladet
Floarea de menghină
Svetlana Cârstean recită împreună cu traducătorul său, Athena Farrokhzad, din volumul de poezii Floarea de menghină, apărut de curând în traducere suedeză la editura Ramus. Cu un limbaj vizual brutal şi un joc cu felul în care istoria şi contemporaneitatea zugrăvesc forţa muncitorului, se redă aici starea societăţii, dar şi a corpului uman, fie că este vorba de corpul unei fete, al unui băiat, fie că este vorba despre comunism sau despre prăbuşirea acestuia.
Organizator: Cotidianul Aftonbladet kultur şi editura Ramus
16.00-16.30 Standul României C02:02
Obiecte de memorie
Ce-şi aminteşte România postcomunistă despre epoca comunistă? Folosind o colecţie de obiecte de uz casnic ce crează ferestre în timp, antropologul Alyssa Grossman de la Universitatea din Göteborg îşi prezintă cercetarea în curs despre modul în care bucureştenii privesc înapoi spre ultimii 45 de ani de regim comunist la douăzeci de ani de la revoluţia din 1989.
Program în limba engleză
16.30-17.00 Standul României C02:02
Despre viaţă şi scris – întâlnire cu scriitorul şi omul Mircea Cărtărescu, în dialog cu poeta Cecilia Hansson
În operele sale Orbitor şi Travesti, Mircea Cărtărescu explorează conştiinţa umană, iar înJurnalul 1994-2003 acesta descrie, din perspectivă proprie, o perioadă revoluţionară din istoria României dupa căderea regimului lui Ceauşescu. Cum s-au inspirat reciproc scrisul şi viaţa? Şi cum a fost influenţat Cărtărescu ca scriitor, dar şi ca om, de situaţia politică actuală din România?
Program în limba engleză
17.00-17.30 Standul României C02:02
Bengt Berg despre România
Scriitorul şi parlamentarul suedez Bengt Berg în discuţie cu directorul Institutului Cultural Român de la Stockholm, Dan Shafran, despre experienţele şi trăirile sale legate de România.
17.00–17.45 Sala de seminarii J1, etaj 2
Mutter Courage şi fiicele ei: destinul feminin în literatura germană de astăzi
Scriitoarea austriacă Angelika Reitzer povesteşte în noua sa carte La noi despre o femeie tânără care-şi caută locul în viaţă după dezbinarea familiei sale. În romanul Baba Rada al scriitoarei elveţiene de origine română Dana Grigorcea este vorba despre o figură modernă, Mutter Courage şi familia acesteia, aflate la marginea societăţii româneşti după căderea regimului Ceauşescu. Ambele relatări aduc o critică virulentă la adresa societăţii şi abordează din toate unghiurile modelul de viaţă tradiţional al femeii. Angelika Reitzer şi Dana Grigorcea poartă un dialog despre reprezentarea în literatură a condiţiilor diferite de viaţă ale femeilor din Europa de astăzi.
Moderator: Irina Hron-Öberg, lector de limbă germană la Universitatea din Stockholm.
Program în limba germană
Organizator: Ambasada Elvetiei, Pro Helvetia şi Ambasada Austriei
