Sâmbătă, 26 noiembrie 2016, la sediul Uniunii Elene din România, a avut loc o nouă ediţie a Simpozion-ului care începând din mai 2010 are loc în fiecare an, fiind organizat de Societatea Culturală Bizantină în parteneriat cu Uniunea Elenă din România. Alte trei instituţii partenere au sprijinit efortul organizatorilor: Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti şi Societatea Română de Studii Bizantine. În fiecare an, aceiaşi specialişti (de la academicieni, istorici şi cercetători la cadre didactice şi membri ai Societăţii Culturale Bizantine şi ai Uniunii Elene din România) dezbat teme de acut interes şi de cele mai multe ori de surprinzătoare actualitate. Aşa cum a fost cazul şi acum, când cele cinci comunicări prezentate au abordat diverse faţete legate de „Ortodoxie şi erezii în spaţiul bizantin”. Între cei care onorează cu consecvenţă evenimentul se numără academicienii Răzvan Theodorescu şi Constantin Bălăceanu-Stolnici, prof.univ. Nicolae Şerban Tanaşoca, directorul Institutului de Studii Sud-Est Europene, prov.univ. Tudor Teoteoi ş.a.
În preambulul Symposion-ului au fost prezentate două ediţii de excepţie, atât prin prezentarea grafică deosebită (volumele, legate în piele, sunt protejate de o elegantă casetă, tot din piele), cât şi prin conţinutul de înaltă valoare ştiinţifică. Este vorba, de fapt, de o singură lucrare: Studii bizantine şi postbizantine, în două versiuni, română şi greacă, în paginile căreia sunt găzduite comunicările susţinute la ediţiile anterioare ale întâlnirilor anuale ale bizantinologilor români şi ale pasionaţilor de istoria Bizanţului (între 29 mai 2010 şi 31 mai 2014). De menţionat că ediţia în limba română a fost lansată şi în capitala Greciei, cu prilejul symposionului cu tema „Elenismul – parte a spiritualităţii româneşti” desfăşurat în ziua de 13 mai 2016 la Academia din Atena.
Academicianul Răzvan Theodorescu sintetizează, în cuvântul înainte, tematica comunicărilor celor cinci symposioane, „de la dialogul Bizanţului cu Occidentul sub forma cruciadelor, sau a ‘uniaţiei’, la relaţiile ecleziastice între catolicism şi ortodoxie, de la ideea imperială a Răsăritului rusesc şi a Apusului germanic la moştenirea bizantină a epocii fanariote”. Astfel, comunicările sunt grupate în cinci unităţi tematice: Constantin XI Paleologul, ultimul împărat al Bizanţului (de menţionat că primul symposion a avut loc în ziua de 29 mai 2010, zi în care se comemorează căderea eroică a Cetăţii Constantinopolelui la 29 mai 1453), Unirea Bisericilor şi căderea Bizanţului, Grecitatea fanariotă şi istoria românească, Avatarurile creştine ale ideii imperiale, Elenismul şi ideea europeană. În cadrul fiecăreia din aceste cinci unităţi tematice figurează, dincolo de studii care abordează aspectele teoretice ale problemei, şi cercetări referitoare la spaţiul românesc, spaţiu de afirmare a „Bizanţului după Bizanţ”, cum îl numea istoricul român Nicolaie Iorga.
Ilustraţiile color care însoţesc studiile cercetătorilor, ca şi albumele fotografice cu instantanee de la desfăşurarea celor cinci întruniri – toate onorate de prezenţa membrilor Ambasadei Republicii Elene la Bucureşti – conferă celor două ediţii gemene calităţi de album de o valoare documentară şi arhivistică deosebită.
Coordonarea celor două albume, realizate în totalitate de Uniunea Elenă din România, a fost asigurată de prof. dr. Cosmin Dumitrescu, preşedintele Societăţii Culturale Bizantine, şi prof.univ.dr. Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii Elene din România.
Elena LAZĂR
