spot_img

„Scrisul reprezintă o pendulare între contrarii”

Laura Dan va debuta, în curând, cu volumul de poezie “Începe să doară puţin”, Editura Tracus Arte. A publicat poeme în Ziarul de Duminică, remarcată fiind de poetul Ioan Es. Pop. „Laura Dan pare că îşi descoperă, cu fiecare nou poem, stilul, undeva la mijlocul distanţei dintre Magda Isanos şi Domnica Drumea”, a scris Claudiu Komartin. Andra Rotaru a dialogat cu Laura Dan, iar interviul e preluat din revista Hyperion, cel mai recent număr.

În curând, vei debuta la Editura Tracus Arte. Care e prima amintire legată de scris?

E o amintire care mă face să zâmbesc de fiecare dată. Parcă mă văd și acum -scriind- cu mâinile murdare de cerneală și cu ușa de la cameră blocată cu un scaun, ca să nu se poată intra. Simțeam, probabil, nevoia de un spațiu al meu pentru poezie. Și cream, cum puteam, un astfel de spațiu.
Am foarte vie în minte acea perioadă din clasa a IX-a când scriam ore întregi, baricadată în camera mea. Îmi amintesc cât de tare m-am bucurat când, în revista liceului, mi-a fost publicată o poezie. Atunci m-am gândit că scrisul ar putea fi o sursă de bucurie continuă. Dar, bineînțeles că nu a fost așa. Poezia mi-a oferit și continuă să îmi ofere satisfacții, dar și momente grele, încrâncenate. Pentru mine, scrisul reprezintă o pendulare între contrarii, o permanentă ambivalență. O bucurie mare presupune, întotdeauna, și un revers pe măsură.

Cum te-ai decis ca acesta şi nu un altul să fie volumul de debut? Cât timp ţi-a luat între momentul scrierii poemelor şi refacerea sau regândirea lor?

Am simțit când am ajuns la finalul cărții, că acesta va fi volumul meu de debut. Asta s-a întâmplat după ce, timp de un an și jumătate, am rescris în totalitate cartea. Din varianta inițială am mai păstrat doar 2-3 poeme și când spun că le-am păstrat mă refer la faptul că nu le-am adus modificări majore pentru că, de fapt, totul a fost schimbat. Doar titlul volumului a rămas același: “Începe să doară puțin”.
Îi mulțumesc pe această cale domnului Ioan Cristescu, directorul editurii Tracus Arte, pentru creditul pe care mi-l acordă publicându-mi cartea. Și țin să-i mulțumesc în mod deosebit poetului Ioan Es. Pop pentru că a avut, încă de la început, încredere în mine. Lucru acesta a contat enorm. A fost o motivație în plus să rescriu totul.

Ai optat pentru o structură? Impactul pe care îl lasă o carte care are un schelet faţă de o alta fără construcţie contează în poezie?

Cred că întotdeauna există o structură, pe care ți-o dictează chiar poemele. Ulterior, unii lucrează mai mult la acest aspect -văd structura ca fiind decisivă- în timp ce alții consideră aspectul de importanță secundară și îl tratează în consecință.
Cartea mea are o poveste a sa care, a imprimat o anumită structură poemelor și volumului în ansamblul său. Și asta m-a ajutat. Nu a fost necesar să lucrez foarte mult la construcție.
Consider că, în general, conținutul rămâne mai important decât forma. Și spunând asta cred că ți-am răspuns și la a doua întrebare.

Ai participat la câteva cenacluri. Ce ai învăţat?

În cenacluri am învăţat să receptez poezie şi asta m-a ajutat să-mi văd cu alți ochi propriile poeme. Cred că e important să treci printr-un cenaclu înainte de a debuta pentru că, un cenaclu poate să fie o școală foarte bună. Genul ăsta de școală a fost -pentru mine- ‘Institutul Blecher’ organizat de Claudiu Komartin.
Acum -când vorbesc despre asta- îmi dau seama, o dată în plus, cât de mult au contat discuțiile de acolo. Și mă bucur că nu m-am grăbit să public. Uneori, cea mai mare greşeală e însăşi graba de a debuta.

Te influenţează mai mult ceea ce ţi se întâmplă ţie, ce se întâmplă celor din jur? Ai nevoie de realitate pentru a scrie?

Cred că, în general, poeții au o hipersensibilitate în virtutea căreia receptează amplificat realitatea în ansamblul ei.
Desigur că vibrezi altfel la ceea ce ți se întamplă ție. Și cu cât vibrezi mai tare, scrii mai bine. Nu e deloc plăcut atunci când devii cutia de rezonanță pentru o serie de vibrații negative și prin scris îți amplifici această trăire. Dar pentru orice există un preț care trebuie plătit, mai ales pentru poezie.
Nu cred că poți fi convingător, că poți scrie cu o emoție puternică, autentică despre lucruri pe care nu le-ai trăit. Sunt de părere că poezia trebuie trăită înainte de a fi scrisă. Ea e precum o
lupă care îngroașă tușele, modelează altfel, dar realitatea rămâne punctul de plecare.

Cum te raportezi la poezia ultimilor ani?

Mă regăsesc mai degrabă în poezia expresionistă a optzecismului, decât în poezia douămiistă împregnată de sexualitate, mizerabilism și visceralitate. Asta, deoarece, poezia mea cristalizează un anumit tip de sensibilitate care, cred că e într-un registru expresionist.

Mă bucură faptul că se scrie și că există nume valoroase în poezia contemporană romanească. Și mă bucur când aud de tiraje epuizate.

Ai anumite obsesii cărora le-ai dat frâu liber în acest volum?

Tatăl este obsesia acestui volum și ciclul de poeme care face referire la tată este foarte puternic. După ce mi-a citit manuscrisul, un poet -în a cărui părere mă încred foarte mult- mi-a spus că a simțit versurile acestui ciclu ca pe niște cuțite. Dacă e așa, înseamnă că am reușit să transmit ceea ce am vrut să transmit.
« tată, am învăţat să urăsc/ cenuşa ta e singura mea casă!/ »

« tata/ vine repede/ şi mi se aşează alături,/ la cap,/ cu mâinile desfăcute/ ca o cruce./ »

« ziua de mâine e ramura verde/ pe care tata/ o aruncă în foc./ »
E nevoie de curaj ca să debutezi așa. Vor înțelege de ce spun asta doar cei care îmi vor citi cartea și care vor simți, probabil, că “Începe să doară puțin”.

Articole recomandate

3 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508