spot_img

Sanda Weigl și Cvartetul Bălănescu, în premieră la Sala ArCuB

Marți și miercuri, 11 şi 12 iunie 2013, de la ora 20.00, la Sala ArCuB din Capitală, Sanda Weigl şi Alexander Bălănescu, doi artişti români de excepţie, revin în faţa publicului bucureştean. Concertul Gipsy Songs propune o selecţie de piese lăutăreşti cu tradiţie, de la Maria Tănase, Romica Puceanu şi alte nume reprezentative ale folclorului românesc, prezentate într-o maneiră aparte.


Sanda Weigl şi Cvartetul Bălănescu creează constant noi formule de exprimare muzicală. Protagoniştii sunt deja celebri pentru tehnica şi coordonarea în improvizaţii spectaculoase; concertele lor sunt un model inepuizabil de inovaţie interpretativă.

Amândoi s-au născut în România, în familii cu tradiţie artistică. Amândoi au învăţat să cânte aici şi au fost marcaţi de muzica autohtonă. Amândoi au fost nevoiţi, încă din copilărie, să urmeze calea străinătăţii.

Sanda Weigl este plecată de peste patruzeci de ani din ţară, dar muzica o face să accepte necondiţionat, chiar să aştepte cu entuziasm, întoarcerea acasă. A avut o existenţă bogată şi tumultoasă, demnă de un scenariu de film. S-a născut în Bucureşti şi, de mică, a fost fascinată de muzica lăutărească, învăţând piese de “inimă albastră” de pe discurile Mariei Tănase şi de la lăutarii de pe stradă. La 13 ani, pleacă împreună cu familia în Germania de Est, locuind la mătuşa Helene (Weigl), văduva lui Bertolt Brecht – celebru dramaturg, creator de şcoală de teatru şi director al renumitului Berliner Ensemble. În adolescenţă se integrează perfect în trupa rock Team 4. În 1968, formează un grup de activişti şi protestează public împotriva invadării Cehoslovaciei. Este arestată şi condamnată la închisoare pentru „acţiuni împotriva statului“. Deşi este eliberată înainte de termen, Sanda Weigl este obligată să muncească într-o fabrică şi i se interzice să desfăşoare orice activitate artistică, timp de şase ani. Considerată “inamic al statului”, trei ani mai târziu este expulzată în Germania de Vest. Aici îşi începe cariera de actriţă la Teatrul Schiller. În lumea scenei, îşi descoperă viitorul soţ – unul dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani din Germania – pe Klaus Pohl. În 1992, emigrează împreună în Statele Unite, unde revine la “prima dragoste”: muzica. Vocea puternică, experienţa teatrală, stilul plin de personalitate, dar şi repertoriul inedit au impus-o spectaculos în faţa publicului american. Cântă cu patimă şi trăieşte intens bucuria de a face cunoscute piesele Mariei Tănase în sălile de spectacol şi cluburile din New York. Aminteşte în orice ocazie că este datoare muzicii româneşti şi chiar subliniază că nu şi-a uitat limba datorită vechilor cântece lăutăreşti.
Alexander Balanescu s-a născut în 1954 la Bucureşti. La vârsta de 7 ani, începe să studieze vioara, sub conducerea profesorilor Garabet Avakian şi Ştefan Gheorghiu. În 1969, părăseşte România împreună cu familia, locuind mai întâi în Israel şi apoi la Londra în Marea Britanie. Peste tot, vioara l-a însoţit, iar cursurile începute la Bucureşti le-a încheiat mai târziu la “Julliard School of Music” din New York. Timp de patru ani, a susţinut cu precădere concerte de muzică clasică. Însă, ulterior, dornic să descopere, să experimenteze şi să depăşească limitele unui stil, Alexander Balanescu pune bazele propriului cvartet. Noua orientare muzicală aleasă îl afirmă atât ca virtuos interpret, cât şi ca un deosebit compozitor şi improvizator. Cucereşte publicul prin introducerea în partiturile contemporan-clasice, accente de jazz ori influenţe folclorice româneşti şi nu numai. A compus muzică pentru piese de teatru, lung metraje, televiziune şi chiar pentru academii de coregrafie. Împreună cu cvartetul său, a susţinut recitaluri şi a fost invitat la prestigioase festivaluri şi concerte internaţionale. S-a remarcat în lumea muzicii prin disponibilitatea de a se adapta interpretativ la diverse stiluri, de la clasic şi contemporan la modern şi experimental, de la jazz, la tehno şi chiar pop (a fost invitat în concertele alături de Kate Bush şi Pet Shop Boys). Şi în cazul lui Alexander Balanescu, “rădăcinile” româneşti s-au impus cu succes: albumele “Luminitza” sau “Lume, Lume “, puternic impregnate de folclorul românesc, fiind argumente de necontestat în acest sens. Anul acesta, destinul l-a adus din nou în faţa publicului român. El semnează muzica şi evoluează ca şi protagonist – alături de actorul Marius Manole – pe scena Sălii ArCuB, în spectacolul Însemnările unui nebun de N.V. Gogol – în regia lui Felix Alexa.

Sanda Weigl şi Alexander Balanescu s-au întâlnit cu ani în urmă la New York. Pasiunea pentru cântecele vechi româneşti i-a atras într-o frumoasă colaborare, concertele lor promovând muzica românească în toate colţurile lumii, de aproape 10 ani. Ei au susţinut show-uri încununate de succes atât în SUA cât şi în Europa.
Peste timp, micuţa interpretă, ce visa să încingă jalea-n lăutari, punând mâna în brâu asemenea Mariei Tănase, şi tânărul entuziast, ce ţintea să mânuiască arcuşul, aşa cum o făcea Ciprian Porumbescu, au ajuns artişti în toată firea. Însă şi acum sunt îndrăgostiţi de muzica românească şi, atunci când se întâlnesc pe scenă, ard ca două flăcări, încercând să-i aducă acesteia un binemeritat tribut.
Vă invităm la Gipsy Songs – un spectacol total, susţinut de Sanda Weigl şi Cvartetul Balanescu, cu piese-simbol ale muzicii autohtone, condimentate cu influenţe provocatoare de jazz, cu parfumul chansonetei ori cu intense tonuri de cabaret.

Biletele pot fi achiziţionate de la Casa de Bilete ArCuB (Sala Batişte nr. 14) sau online pe bilete.arcub.ro.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508