spot_img

Răspunsul Ministrului Culturii adresat grupului de cineaști care îi solicită demisia

AgențiadeCarte.ro vă prezintă răspunsul Ministrului Culturii, doamna Corina Şuteu, adresat grupului de cineaşti care îi solicită demisia.

“Stimaţi cineaşti,

Statutul unui document în lucru al unei autorități publice care ajunge în posesia unor persoane private, înainte ca autoritatea însăși să considere că documentul în cauză îndeplinește condițiile de conformitate și voința (în cazul de față, de legiferare) a autorității respective, este cel al oricărei alte „scurgeri de informații“: nu reflectă nimic altceva decât procesul complex de lucru prealabil unei inițiative legislative. În orice moment al acestui proces există mai multe variante.

Punerea în circulație a unor zvonuri și speculații nu reflecta o formă de transparență decizională, ci de presiune sistemică. Audierea publică, în schimb, pe care Ministerul Culturii o organizează marți, 2 august, de la ora 11, împreună cu Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic, este o consultare (voluntară, nu impusă de lege) nu pe un material finit, nu pe o succesiune de articole și aliniate, ci pornind de la un set de idei și principii ce pot fi supuse modificării în urma audierii.

Din aceste motive, Ministerul Culturii nu se va lăsa antrenat în discuții sterile pe presupuneri de intenții legislative, ci va continua să lucreze pentru a-și definitiva propunerea de act normativ în domeniul cinematografiei, în consultare cu cei direct vizați de acesta.

Intențiile Ministerului Culturii privind modificarea Legii cinematografiei reflectă, de fapt, direcțiile europene în domeniu, iar utilizarea unor termeni precum „etatizare“, „comunism“ sau „Consiliul Culturii și Educației Socialiste“ nu e altceva decât o formă de argumentare ad Stalinum. Nu putem decât să sperăm că autorii scrisorii nu intenționează să extindă aceeași viziune și asupra celorlalte domenii ale culturii care beneficiază de subvenții sau finanțări nerambursabile din fonduri publice. Principala formă de susținere a filmului românesc – dar și a tuturor celorlalte arii artistice și culturale – o reprezintă tocmai oferirea unui cadru legislativ adecvat, în acord cu cel european și cu nevoile cinematografiei locale, și a unei siguranțe și predictibilități a finanțării. Iar acest cadru nu înseamnă doar Legea cinematografiei, ci și legea privind facilitățile fiscale pentru producția de film (tax incentives), Legea sponsorizării, Legea drepturilor de autor. Dacă asta înseamnă, pentru unii, „etatizare“, în mod cert nu avem aceeași înțelegere a realității din teren. La fel cum se pare că nu avem aceeași înțelegere privind obligațiile internaționale ale României în relație cu statele care oferă producătorilor români, de foarte mulți ani, fonduri pentru coproducții minoritare, ce au permis României să apară pe afișele unor filme apreciate la festivaluri precum cel de la Cannes, fără ca cineva să-și pună problema în ce țară anume sunt cheltuiți banii.

Cât despre numirea Consiliului de Administrație, ea nu este rezultatul unei decizii arbitrare a ministrului Culturii, ci s-a făcut în concordanță cu legea actuală (ale cărei prevederi pe acest subiect nu au făcut până acum, timp de zece ani, subiectul vreunor contestări) și cu principiile generale de numire a Consiliilor de Administrație ale instituțiilor publice. Cu excepția reprezentantului Ministerului Culturii, toți ceilalți cinci membri, Alex Trăilă, Andrei Rus, Lucian Pricop, Horia Romanescu, Melinda Boros, au fost propuși de asociații din domeniu – așa cum impune legea. Iar faptul că membrii CA sunt profesioniști în domeniu este dovedit tocmai de colaborările pe care le-au avut – cu asociații, producători și artiști din întregul spectru al cinematografiei românești, mult mai numeroși decât cei enumerați acuzator de autorii scrisorii. Selecția prin activitatea profesională a membrilor CA nu face decât să încerce să sugereze artificial o conspirație a cărei existență ar reduce întregul efort reformator al Ministerului Culturii la o cabală personală. La așa ceva nu se poate răspunde cu argumente logice.

Ministerul este autoritatea publică centrală în domeniul culturii și, în ciuda tentativelor de a fi atras în cercuri de interese sau de a fi prezentat ca fiind în slujba unor interese personalizate, nu reprezintă nici un astfel de cerc, ci domeniul cultural în ansamblul său, pornind de la o viziune și un set de principii pe care ministrul și Ministerul și le asumă la un moment dat. Ministerul Culturii va face tot ceea ce consideră necesar și îi stă în atribuții pentru a transpune în practică această viziune sistemică.

În final, nu îmi rămâne decât să vă invit să participați la audierea publică de marți, 2 august, ora 11, de la Ministerul Culturii, al cărei program poate fi consultat aici: cultura.ro/articol/1118

Corina Șuteu,

Ministrul Culturii”

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508