spot_img

Prinţul Christopher Ghika a condus ceremonialul funerar al prinţului Philip

Generalul maior, Comandant al Ordinului Imperiului Britanic, Christopher Ghika, a condus Batalionul 1 Gardă Irlandeză („Irish Guards”) în cadrul ceremonialului funerar al Prinţului Philip (10 iunie 1921 – 9 aprilie 2021), Duce de Edinburgh, fost membru al familiei regale britanice și soțul reginei Elisabeta a II-a. 

 

Românul Christopher Ghika, descendent al marii familii domnitoare Ghica din Moldova şi Ţara Românească, familie ale cărei titluri princiare datează din 1658, este fiul prințului John Ghika, el însuşi ofițer al gărzilor irlandeze. Născut la Paris în 1928 (d. 2003), John Ghika, copilul mai mare al prințului Dimitry Ghika Comănești și al prințesei Valentine Bibesco, a fost educat la Colegiul catolic din Ampleforth, North Yorkshire, Anglia, şcoală pe care a urmat-o şi fiul său, Christopher. Deşi considerat inamic, având în vedere că România era aliată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Prinţul John Ghika s-a bucurat de şansa neobișnuită de a ocupa un rang înalt în armata britanică. Tot el, în calitate de comandant al corpului Gărzilor Irlandeze de Paradă a fost cel care, în 1978, atunci când dictatorul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa Elena au efectuat o vizită de stat în Marea Britanie, i-a întâmpinat pe cei doi la Buckingham Palace.

 

Cariera militară a prinţului

 

Christopher Ghika a urmat calea tatălui său şi a ajuns în Gărzile Irlandeze – regiment de elită al Armatei britanice – în 1993. El a fost comandant de pluton în Irlanda de Nord, în timpul Problemei irlandeze, în Macedonia, în 1998 şi în Kosovo, în 1999, în timpul conflictelor din Balcani. De asemenea, ca ofiţer al Marii Britanii a ocupat titlul de comandant adjunct al coaliției militare conduse de SUA împotriva ISIS, Operațiunea combinată – Operațiunea inerentă de rezolvare (OIR), până în 2019. În cariera sa militară sunt cuprinse teatrul de război civil din Sierra Leone, unde a fost observator, campania din Irak, gradul de comandant al batalionului Gărzilor Irlandeze în Helmand, Afganistan, în 2010, în timpul luptelor sângeroase, şi funcţia de consilier militar în Ministerul britanic al Apărării. După întoarcerea de la Helmand, Chris Ghika a participat la mariajul prinţulului William cu Kate Middleton, spunând: „Nu există un contrast mai mare decât cel dintre a patrula în Afganistan şi a fi în Grădina Reginei în ziua nunţii regale, însă cerinţele sunt aceleaşi: autodisciplină, a face parte dintr-o echipă şi a crea excelenţă în orice facem“.

Recent, generalul maior Chris Ghika, în calitate de comandant adjunct pentru strategie şi informaţii în cadrul campaniei OIR (Operațiunea “Inherent Resolve”), condusă de SUA împotriva ISIS, a devenit personajul mediatic al unei neînţelegeri cu americanii din cauza declaraţiei ce îl contrazicea pe președintele SUA, Donald Trump. „Nu există o creștere a ameninţărilor din partea forţelor proiraniene în Irak şi în Siria. Sperăm şi ne aşteptăm ca această situaţie să continue“, a declarat generalul Chris Ghika, la Bagdad, în cadrul unei teleconferinţe cu responsabili de la Pentagon, referindu-se la grupările paramilitare irakiene Al-Hashd al-Shaabi, care luptă împotriva ISIS și sunt susținute de Iran. Această afirmaţie a venit după ce Casa Albă anunțase că ar avea informații „îngrijorătoare“ şi „semnale clare“ despre pregătirile de atac ale Iranului împotriva intereselor americane în Orientul Mijlociu. „Noi supraveghem ameninţările cu multă atenţie şi ne adaptăm corespunzător măsurile de protecţie ale forţelor noastre. Misiunea noastră este de a învinge gruparea Stat Islamic. Iranul nu figurează nici în ordinele care mi-au fost date, nici în directive, nici în vreun document de organizare“, a precizat generalul Chris Ghika. Imediat după aceea, presa occidentală a încercat să afle date suplimentare despre acest ofițer britanic atât de curajos încât să-l contrazică pe președintele Trump.

 

Funeraliile de la Castelul Windsor

 

În calitate de comandant al Household  Division, prinţul Christopher Ghika a participat la ceremonialul funerar al prințului Philip al Marii Britanii, ce a avut loc la 17 aprilie 2021, la Castelul Windsor, unde a fost prezent și un detașament al celebrei Irish Guards. Din cauza restricțiilor antipandemie, la evenimentul din capela Saint George au participat doar 30 de persoane, în frunte cu suverana care a fost nevoită să stea singură în timpul slujbei, într-o lojă. Fiecare membru al Casei regale, mai ales cei special invitaţi, a purtat haine de doliu de culoare închisă şi măşti sanitare negre.Tot ceremonialul a fost gândit anterior chiar de către prințul Philip, iar regina Elisabeta s-a asigurat că Operațiunea Forth Bridge, numele de cod pentru funeralii, va respecta întocmai dorința ducelui. Şapca militară şi sabia de ofiţer a Marinei Regale care i-au aparţinut prinţului Philip au fost depuse pe sicriul acoperit cu drapelul şi blazonul Alteţei Sale Regale şi cu o coroană de flori. Însemnele oficiale ale ducelui de Edinburgh, medaliile şi decoraţiile conferite de Marea Britanie şi ţările din Commonwealth, alături de bastonul de mareşal, decoraţia în formă de aripi ce i-a fost acordată de Forţele Aeriene Regale, precum şi însemne oficiale ale Danemarcei şi Greciei, au fost depuse pe perne aşezate în altarul Capelei Saint George.

Cei patru copii ai cuplului regal și nepoții acestuia au mers pe jos în spatele sicriului, aşezat pe un Land Rover special modificat pentru acest moment. Sicriul, purtat de militari din Marina Regală, a fost întâmpinat în faţa intrării vestice a Capelei Saint George de diaconul de Windsor şi de arhiepiscopul de Canterbury. La cererea lui Philip, care şi-a slujit ţara în Royal Navy în cel de-al Doilea Război Mondial, sirenele marinei au răsunat cu apelul „Action Stations”, care îi cheamă pe marinari la post. Arhiepiscopul de Canterbury a spus rugăciunea de binecuvântare înainte de intonarea imnului naţional. Focuri de armă au fost trase de trupele de artilerie ale Cavaleriei Regale pe peluza estică a Castelului Windsor, pe durata procesiunii. De asemenea, au fost trase clopotele din Curfew Tower. Sute de buchete de flori au fost depuse la porţile Castelului Windsor de oamenii care au venit pentru a-i aduce un ultim omagiu prinţului Philip, fostul soţ al reginei Elizabeth II, alături de care aceasta a trăit timp de 73 de ani. Odată cu familia regală, milioane de britanici și-au luat rămas bun de la cel mai longeviv prinț consort din istoria Regatului Unit. În acest ceremonial regal, prinţul Christopher Ghika a avut un rol esenţial.

 

 

Maria Dobrescu 

 

**

Casetă

 

Prințul Philip a fost un apropiat al Casei Regale din România, fiind vărul Regelui Mihai. Cei doi s-au născut în același an, 1921, și au fost prieteni în copilărie, relația dintre ei păstrându-se și ulterior, Ducele de Edinburgh botezând primul copil al suveranului român și al reginei Ana, pe principesa Margareta.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508