spot_img

Premiera spectacolului “Bal Mascat” închide stagiunea Operei Naţionale Bucureşti

Premiera spectacolului „Un ballo in maschera” („Bal mascat”) va închide stagiunea 2011/ 2012 a Operei Naţionale Bucureşti. Spectacolul poate fi vizionat în una dintre cele două reprezentaţii la sfârşitul stagiunii: sâmbătă, 30 iunie 2012, şi duminică, 1 iulie 2012, de la ora 19.00.


Compusă la şase ani distanţă faţă de celebra „La Traviata”, „Bal mascat” reprezintă încă un pas realizat de Giuseppe Verdi înspre transformarea operei într-o structură dramatică de o complexitate maximă, în care subiectul să reflecte nu numai un caz de viaţă concret, ci şi posibile semnificaţii pentru publicul din toate categoriile sociale. Maria Callas, Giuseppe di Stefano, Tito Gobbi, Leontyne Price, Shirley Verrett, Carlo Bergonzi, Luciano Pavarotti sunt doar câţiva dintre cei care au dat viaţă personajelor dramatice ale acestei opere. A rămas astfel de neuitat aria celebră “Eri tu” din actul al III-lea, în care Renato decide să-şi pedepsească prietenul (“S-a terminat. Nu a mai rămas decât ură şi moarte”).

Ultima producţie din stagiunea ONB va fi pusă în scenă de către regizorul de origine bulgară Plamen Kartalov, care nu este la prima întâlnire cu artiştii români. După o colaborare cu Opera Naţională Română din Iaşi, în anii ’90, el a montat la Bucureşti, tot in această perioadă, spectacolul “Aida” (Giuseppe Verdi), aflat în continuare în repertoriul ONB.

<<Opera „Bal mascat”este o alegorie a răului moral şi istoric neaşteptat, deoarece este construită în jurul ideii de ucidere, care conduce la ideea de destin fatal şi predestinare. Am decis astfel că plasarea în timp şi spaţiu a acţiunii să fie interpretată simbolic. Caracterul, numele eroilor, intensitatea muzicii nu ţin de spaţii precum Suedia, America sau Italia, de aceea pot fi plasate oriunde, în orice epocă. Din aceste motive, dacă am fi impus “o ramă” istorică poveştii, indiferent care ar fi fost aceasta, am fi limitat valoarea simbolică a acesteia>>, a declarat regizorul Plamen Kartalov.

În calitate de director al Operei şi Baletului din Sofia, Plamen Kartalov a stabilit o formă eficientă de autofinanţare, bazată pe cooperare internaţională şi realizarea de coproducţii. Sub direcţiunea sa, Opera din Sofia s-a prezentat pentru prima dată cu un succes enorm în turnee în Brazilia şi Japonia. Ca regizor, Plamen Kartalov a fost invitat să monteze în ţări precum Statele Unite ale Americii, Egipt, Australia, Grecia, Cipru, Malta, Serbia, Croaţia, Macedonia, Polonia, Cehia, Ungaria, Turcia, Germania, Elveţia. Pe lângă aceste realizări, Kartalov a contribuit la evoluţia şi cariera internaţională a multor artişti tineri. Împreună cu marele bas Boris Christoff, el a fondat Academia Bulgară de Artă şi Cultură de la Roma.

Dirijorul Iurie Florea clasifică opera „Bal mascat” drept „o capodoperă unde fiecare notă este la locul său”. <<Dintre numeroasele capodopere ale lui G.Verdi, opera „Bal mascat” este cea mai romantică şi sinceră. Toate compartimentele participante: orchestra, corul, soliştii necesită un nivel ridicat de

vituozitate  artistică. Intriga fascinantă propusă compozitorului de libretist se transformă  într-un mare tablou de dragoste şi pasiuni adevarate, de o eleganţă nemaipomenită >>, este de părere Iurie Florea.

Din echipa de realizatori a noii montări de la Bucureşti fac parte şi: Stelian Olariu- maestru de cor; asistenţi de regie: Vera Beleva, Cătălin Voineag; Ivo Knezovic – scenograf decoruri; asistent coregrafie – Mădălina Slăteanu; mişcarea scenică: Mirela Sminiceanu; concept de lumini – Cornel Dume.

Distribuţia noii producţii va reuni artişti deja consacraţi şi aplaudaţi pe scena ONB şi în străinătate, dar şi tinere talente aflate înaintea unei cariere promiţătoare:

Riccardo: Jose Manuel Chu/ Hector Lopez / Daniel Magdal; Renato: Iordache Basalic /Eugen Secobeanu; Amelia: Adriana Dumitriu / Silvia Sorina Munteanu / Radostina Nikolaeva; Ulrica: Liliana Neciu /Andrada Ioana Roşu; Oscar: Veronica Anuşca / Ioana Mitu / Valentina Tudose / Marta Sandu; Silvano:Vasile Chişiu / Florin Simionca; Samuel: Mihnea Lamatic / Horia Sandu; Tom: Marius Boloş / Filip Panait / Iustinian Zetea; Un giudice / Un servo di Amelia: Şerban Cristache / Constantin Negru.

Solişti balet: Oana Bădănoiu, Lucas Campbell, Elio Clavel, Liliana Nică, Raul Oprea, Magdalena Rădulescu.

„Un ballo in maschera” în lume

Premiera mondială a operei “Bal mascat”, aşa cum a gândit-o compozitorul, dar cu acţiunea plasată în Lumea Nouă, a avut loc la data de 17 februarie 1859, la Teatro Apollo din Roma.

Povestea care stă la baza libretului este inspirată dintr-un caz real, asasinarea regelui Gustav al III-lea al Suediei, ucis în 1792 la Opera Regală din Stockholm, în timpul unui bal mascat.

„Un ballo in maschera” în România

Opera „Bal mascat” a fost pentru prima oară prezentată în ţara noastră la Iaşi, în stagiunea 1864 – 1865, de către trupa italiană condusă de G. Spiro, în aceeaşi perioadă în care opera avea premiera în Austria, la Viena.

Povestea operei „Bal mascat” în istoria operei din Bucureşti începe în anul 1887, când trupa română întreprinde, la sfârşitul lunii februarie, primul său turneu, la Iaşi. Era prima ieşire a trupei bucureştene şi fost un eveniment de senzaţie în capitala Moldovei, deoarece trupa s-a prezentat cu nu mai puţin de şapte titluri. În anul 1921 se împlineşte visul muzicienilor români ai vremii, acela de a avea la Bucureşti un teatru de operă subvenţionat de stat. Din a doua stagiune, de acum, a  primei scene lirice a ţării, „Bal mascat” intră în repertoriu într-o nouă producţie, cu premiera în data de 3 mai 1923.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508