spot_img

Premieră: „Cântecul copilului care va înălța un zmeu”

Studenții Departamentului de Artă Teatrală din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu prezintă luna aceasta o nouă premieră, „Cântecul copilului care va înălța un zmeu”, un spectacol de Mariana Cămărășan și Amalia Iorgoiu. Co-producția ULBS cu Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu va avea premiera în zilele de 20 și 21 ianuarie 2022, la Sala CAVAS. „Cântecul copilului care va înălța un zmeu” este prima colaborare a regizoarelor Mariana Cămărășan și Amalia Iorgoiu cu studenții sibieni. În ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, tinerii care învață actoria la Sibiu și-au dorit să se reunească pentru a crea această producție ce are la bază piesa ”Dancing at Lughnasa”, de Brian Friel. Este o poveste despre iubire, ca toate marile povești ale lumii, spusă de un mare povestitor.

O poveste despre viață, despre noi, despre durere și bucurie, despre identitate și devenire, despre granița trasată între ce se cade și ce nu se cade, despre impactul pe care schimbările îl au în viața noastră.

Distribuția este formată din talentații studenți-actori: Andrei Drăgan, Andreea Todincă, Cristian Iordan, Corina Dogaru, Andrada Oltean, Maria Lelea, Ana Toda, Andra Jurj și Cătălin Haiducescu.

Premiera spectacolului este programată pentru zilele de 20 și 21 ianuarie 2022, ora 19:00, la Sala CAVAS, din Bulevardul Victoriei, nr. 10. Accesul publicului se face cu rezervare la numărul de telefon: (0751) 944 508.

Studenții Departamentului de Artă Teatrală din Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu joacă și produc spectacole care au participat și au fost distinse cu premii la unele dintre cele mai importante festivaluri de teatru studențesc din Europa și din lume. Proiectele artistice ale departamentului sunt prezentate publicului local și internațional în Studioul de Teatru al Centrului de Cercetări Avansate în Domeniul Artelor Spectacolului (CAVAS).

 

 

Informații suplimentare despre spectacol

 

Cântecul copilului care va înălța un zmeu

după Dancing at Lughnasa, de Brian Friel, traducere din limba engleză de Violeta Popa

 

Un spectacol de Mariana Cămărășan și Amalia Iorgoiu

Light design: Dorin Părău

 

Manager proiect: Claudia Maior

Asistent proiect: Violeta Buduleci

 

Distribuția:

MICHAEL – Andrei Drăgan

CHRIS  – Andreea Todincă

GERRY – Cristian Iordan

KATE – Corina Cojoacă

AGNES – Andrada Oltean

ROSE – Maria Lelea

BECCA – Ana Toda

MAGGIE – Andra Jurj

JACK – Cătălin Haiducescu

 

„Cântecul copilului care va înălța un zmeu” este povestea descoperită în Dancing at Lughnasa – prestigiosul text al lui Brian Friel – premiat cu Oliver Award și cu Tony Award la începutul anilor nouăzeci – o poveste despre tainica iubire care ne leagă, despre identitate și destin.

Michael se întoarce acasă – propria sa memorie, în zilele unor mari schimbări care i-au marcat întreaga familie. Crescut de mama sa și de cele patru surori ale acesteia, într-un sătuc izolat din Irlanda, Michael este lipsit de orice prezență masculină. La șapte ani își întâlnește pentru prima dată tatăl, considerat principalul autor al suferinței prin care trece familia. Vizita lui se suprapune cu întoarcerea acasă, după douăzeci de ani, a unchiului său mult iubit – misionar umanitar în Africa – eroul familiei.

Viața – viața din interiorul fiecăruia – naște curajul de a trăi, și, rând pe rând, se sparg judecăți și prejudecăți, lăsând loc de manifestare iubirii, care alină, care înțelege, care iartă, și care vindecă.

Dancing at Lughnasa este o poveste despre iubire, ca toate marile povești ale lumii. Iar Brian Friel, un mare povestitor, capabil să ne facă să auzim cântecul unic și sacru al sufletului, mișcarea lui – ca un dans – un dans, cu ochii pe jumătate închiși, dacă i-ai deschide, vraja s-ar risipi. Să dansezi ca și când viața însăși în esența ei, viața cu toate speranțele ei, ar putea să fie acolo în sunetele liniștitoare și-n ritmurile calme și-n mișcările tăcute. Să dansezi ca și când cuvintele n-ar mai exista pentru că n-ar mai fi nevoie de ele…

 

„Cântecul copilului care va înălța un zmeu este transpunerea scenică a conținutului cuprins în textul lui Brian Friel – Dancing at Lughnasa, prin filtrul sensibil al unui grup de tineri creatori, aflați poate fără să știe, în plină putere creatoare. Invocat de personajele acestei povești, Luth – zeul celtic al soarelui și al cerului, al rodului pământului, zeul tuturor științelor și artelor, al tinereții și al puterii – nu face decât să deschidă o perspectivă importantă asupra sufletului fiecăruia – aflat în setea și foamea de a fi el însuși. Direcția în care curgea viața, înfloritoare sau trăită la limita supraviețuirii, urmând aspirația libertății și a progresului sau acceptând sacrificiul făcut pentru binele celuilalt, ascunde un sens semnificativ, vital, căutat de fiecare om, în propria existență, dar și în teatru și prin teatru. Este mai mult decât montarea unui text, este parcursul viu în care autorii spectacolului lasă la vedere căutările și revelațiile lor, bucuria jocului, bucuria de a fi împreună, în timp ce se confruntă visele lor, dar și cu propriile condiționări, cu neînțelegerile, cu orgoliul și cu egoismul care se naște din frica de a nu rata, de a nu pierde ceva esențial, de a nu  fi afectat de incapacitatea celuilalt de a fi conform așteptărilor personale. Sunt prezente elemente semnificative ale documentării, dar și modificări ale conținutului, dezvoltând povești aparent secundare pentru a face loc fiecăruia să existe” – Mariana Cămărășan și Amalia Iorgoiu.

 

Informații despre autor

 

Brian Friel dedică piesa autobiografică Dancing at Lughnasa celor cinci femei admirabile din Glenties: mamei sale și surorilor acesteia, care l-au crescut împreună cu ea. Impactul pe care întreaga operă a autorului o are în lume, în viețile celor ce îl citesc, îl pun în scenă sau întâlnesc în teatru – creează imaginea unui autor care și-a împlinit destinul, dăruind semenilor săi valoroasele sale descoperiri făcute asupra naturii umane.

Supranumit Cehov irlandez, Brian Friel este nu numai unul dintre cei mai importanți și marcanți autori dramatici, dar și traducători ai operei cehoviene în limba engleză. El este și autorul unor texte originale care au ca protagoniști personaje cehoviene: Aflerplay îi aduce împreună în Moscova anilor douăzeci pe Sofya Aleksandrovna – Sonia din Unchiul Vanea, și pe Andrei – Andrei Sergeyevich Prozorov din Trei surori. 

Brian Friel își asumă rescrierea unor valoroase opere clasice din literatura universală:  Hedda Gabler de Henrik Ibsen, Tați și fii, O lună la țară de Ivan Turgenev, dar mai ales Cehov: Unchiul Vanea, Ursul sau Doamna cu cățelul – text dramatizat în Jocul din Ialta. Mai mult decât orice alt gen literar – textul dramatic are o caracteristică unică – devine cu orice nouă montare o operă nouă ce are un nou autor: fie un dramaturg – cum este și cazul lui Friel, fie regizorul care aduce propria sa perspectivă asupra conținutului. Întotdeauna, recunoscut sau nu, spectacolul – opera cea nouă – reprezintă o adaptare al cărei autor real este întregul grup creator care participă la realizarea acestuia: actori, scenografi, coregrafi, muzicieni, dramaturgi, artiști și personal tehnic.

Dar Brian Friel este dramaturgul care a fost numit vocea universală a spiritului irlandez în cultura universală. Recunoașterea contribuției sale culturale a fost certificată prin importante invitații de a se asocia unora dintre cele mai prestigioase instituții și astfel, Brian Friel a primit un Doctorat onorific de la Rosary College, River Forest, Illinois și a devenit, pe rând, membru al Academiei Irlandeze de Litere, al Societății Regale Britanice de Literatură și al Academiei Americane de Arte și Litere. Valoarea operei sale a fost recunoscută prin acordarea unora dintre cele mai importante distincții și premii: Laurence Olivier pentru cea mai bună piesă, Evening Standard Award, Premiile New York Drama Critics Circle, pentru cea mai bună piesă străină, Premiile Tony, pentru interpretare și punere în scenă, inclusiv pentru cea mai bună piesă.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508