spot_img

Performance digital, artă figurativă şi abstractă, prezentată de artişti români la MILL, în Belgia

Vernisajul expoziţiei „Rethinking the Image of the World: Projects and Sketches” a avut loc vineri, 8 noiembrie 2019, în Complexul Muzeal Idel Ianchelevici (MILL), din oraşul belgian La Louviére, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Participarea României la EUROPALIA este coordonată de ICR.

Alături de un public numeros, la eveniment au participat oficialităţi şi artişti, printre care s-au numărat Koen Clement, general manager al Festivalului EUROPALIA, Jacques Gobert, primarul oraşului La Louviére, Leslie Leoni, coordonatorul  local al departamentului de cultură şi custodele muzeului, deputatul valon Michel Di Matia, curatorul Adrian Bojenoiu,  şase dintre cei 18 artişti prezenţi în expoziţie,  Lia Perjovschi, ALB, Cristina David, Róbert Pál Kötele, Silvia Amancei&Bogdan Armanu, şi Daniela Soroş, şef Serviciu Marile Programe ICR. Expoziţia  va putea fi vizitată în perioada 9 noiembrie 2019 – 9 februarie 2020.

„EUROPALIA nu reprezintă numai tradiţia, ci are deschidere spre arta modernă. Suntem încântaţi să expunem aici pe unii dintre cei mai talentaţi tineri artişti din România. Am avut o colaborare excelentă atât cu echipa Complexului Muzeal MILL, dar şi cu artiştii şi partenerii din România”, a declarat Koen Clement.

„Rethinking The Image of The World: Projects and Sketches” scoate în evidenţă evoluţia artistică din România ultimului deceniu, datorată tinerei generaţii de artişti, şi subliniază conectarea mediilor artistice din România cu mediile internaţionale. Lucrările de artă contemporană din cadrul expoziţiei sunt semnate de: ALB, Apparatus 22, Silvia Amancei & Bogdan Armanu, Anca Benera & Arnold Estefan, Geta Brătescu, Cristina David, Mihai Iepure-Gorski, Nona Inescu, Mi Kafchin, Róbert Pál Köteles, Andrei Nacu, Iulia Nistor, Dan Perjovschi, Lia Perjovschi, Taietzel Ticalos, Iulia Toma, Mona Vătămanu & Florin Tudor.

„Expoziţia reprezintă relaţia pe care artiştii o au cu imaginea în construirea propriei identităţi. Sunt  artişti din noua generaţie, alături de Geta Brătescu şi Lia Perjovschi, care au avut un discurs updatat”, a spus curatorul Adrian Bojenoiu.

„Subiectul expoziţiei este comunismul românesc, fragmentat, un discurs cu subiecte culturale: arta performativă şi abstractă, discursul critic în sfera imaginii şi politicii. Aceste direcţii reprezintă relaţia pe care artiştii o au cu imaginea lor în construirea propriei identităţi. Relaţia dintre a atinge şi a vedea este esenţială în această epocă digitalizată. Producţia şi distribuţia de imagine, consumul de imagine sunt noul cod cultural în raport cu textul”, a precizat curatorul Adrian Bojenoiu.

Expoziţia surprinde lucrări eclectice, performance-uri vizuale, trimiteri spre cataclismele sociale şi politice din toate colţurile lumii.  Filmul „Automatism” de Geta Brătescu vorbeşte despre violenţa contemporană interrelaţională.

Universul Liei Perjovschi este fragmentat, cu simboluri diferite, de la umbrele la diagrame.  „Am adus cu mine în valize un muzeu imaginar, după cum spunea André Malraux.  E important să înţelegem lumea mai bine în ansamblu, noi suntem antrenaţi să vedem detalii din experienţă. Folosesc o cronologie de cultură generală, aduc elemente din viaţa de zi cu zi. Am creat, pe câţiva pereţi, o cronologie a artei contemporane de la modernism până azi, cu diagrame, fotografii luate de pe Facebook, vederi de prin muzeele lumii. Am şi un balon gri, dezumflat, cu tricolorul, kituri de emigrare şi de încălzire globală. Am departamente cu referinţe la pământ, artă, cultură, univers, ştiinţă, cunoaşterea de azi şi un puzzle cu toată instalaţia”, a spus Lia Perjovschi.

Dan Perjovschi, la rândul său, are în expoziţie o Coloană a infinitului din bărcuţe, realizate din bancnote cu imaginea lui Brâncuşi, de 500 de lei, din anul 1995. De asemenea, el expune vederi cu Palatul Parlamentului, pe care îl colorează în negru.

O lucrare care reflectă coming-out-ul ca femeie transgender este cea a artistului Mi Kafchin, care a avut expoziţii personale la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, Muzeul de Artă din Cluj Napoca, Muzeul de Artă Vizuală Galaţi şi în unele galerii din Fabrica de Pensule. „Imaginarul suprarealist descrie în profunzime experienţa corporală transgresivă. Mi Kafchin lucrează cu imaginea propriei identităţi” , a spus curatorul Adrian Bojenoiu despre lucrarea acestuia.

Artistul Róbert Pál Köteles e prezent, în expoziţie, cu două lucrări, „C-AIR2” şi „One!”, cu şapte pătrate împărţite în diagonale, o pictură pe pânză cu spray şi, respectiv, o sculpură din polistiren, sub formă de basolorief de 2 metri pe 2 metri. „Împărţirea ne face umani, împărţim tot ce  e în jurul nostru, ne folosim de cuvinte şi  separăm lumea în milioane de lucruri şi idei”, a spus el.

„Eu deconstruiesc picturile şi fac instalaţii în mişcare. Nu reprezinţi ceva, pictura însăşi se reprezintă. Realizez un performance sub formă de artă vizuală-film”, a declarat artista ALB.

La rândul ei, artista Cristina David a relevat distanţa de la punctul A la punctul B, în mai multe camere, prin beţe de vată de zahăr lipite unul de celălalt şi agăţate deasupra celorlate lucrări pe tavan. „E vorba de o distanţă de 30 de cm între beţe şi această distanţă poate fi calculată printr-o linie frântă. Am lucrat într-o simbioză cu lucrările celorlaţi colegi şi cu spaţiu. E o linie continuă lipită, formată de 220 de beţe alăturate”, a povestit Cristina David.

La parterul muzeului, sunt sculpturile figurative ale lui Idel Ianchelevici (1909-1994), sculptor şi pictor franco-belgian de origine română, stabilit din 1928 în Belgia. El a lăsat o moştenire artistică de mare valoare, în arta secolului XX şi pentru viitor. Eseistul Ionel Jianu spunea: „Aşa cum lemnul nu ştie că poate deveni o vioară, marmura nu ştie că poate deveni o sculptură de Ianchelevici”. Artistul plastic Idel Ianchelevici aparţine atât României, cât şi civilizaţiei europene şi a lumii, iar belgienii se laudă cu lucrările sale din Complexul Muzeal MILL.

Proiectul expoziţional din La Louviére face parte dintr-un program mai larg, coordonat de Asociaţia Centru de Cultură Contemporană Club Electroputere, a cărui primă etapă, Romanian Cultural Resolution, iniţiată în 2010, a fost prezentată un an mai târziu în cadrul Bienalei de la Veneţia.

Festivalul EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia şi în ţări învecinate – Franţa, Olanda, Luxemburg şi Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfăşurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Secretariatul General al Guvernului, alături de EUROPALIA International, organizatorul manifestării. Cea de-a 27-a ediţie a Festivalului EUROPALIA este dedicată României, ţara invitată de onoare. Detalii: https://europalia.eu/en

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508