spot_img

Patima cheilor

Noul volum al lui Octavian Mihalcea, Patima cheilor (Editura „Eikon”, 2020, 90 p.), este rodul unor petreceri nocturne, saturniene: de ce vrei să trăiești/ lângă soare?/ doar noaptea te vei îmbogăți (lamă vinovată). Dau raita pe aici nervalianul „soare negru” al melancoliei precum și regimul de viață al crailor matheini. În același regim: unele suflete văd/ cel mai bine noaptea (stemă); până la urmă soarele/ va fi al nopților noastre  (până la urmă).

Ca în boleroul lui Ravel, sunt motive ce revin obsedant, între care acela al vulnerabilității: cândva prințul a spus/ că frumusețea va salva lumea// călătorii prin arhiva portretelor roșii (prințul a spus), personajul dostoievskian aflând un incandescent panaceu acestei lumi complexată de condiția ei, finitudinea. Altunde, aceeași tragică condiție umană: simțiți voi frisonul/ plonjare oriunde afară/ tot într-o mare de pământ (mare de pământ).

Există un regim al premonițiilor, cum le va fi avut și anticul Pompei cel din proximitatea vulcanului: muntele încă trăiește/ așteaptă silueta cutremurului (oneiros). Precum și o (con)știință, cu atât mai dureroasă prin exactitatea sa, a melancoliei marcată alb-negru de un gravor celebru: iubesc compasul/ dimineții lui Dürer (Albrecht). Minimalismul autorului nu prea îngăduie nici o apropiere „Dürer”-ul lui Dan Laurențiu, un orgolios clamant al condiției excepționale a poetului:„Să ascultați vîntul de  iarnă/ bodogănind/ pe străzile orașului / cu un poem moralist în gură” („Zodia leului”, 1978).

O recunoaștere a vulnerabilității, acel călcâi al lui Ahile (care era, totuși, semizeu) inescamotabil: rănile puternice/ atâtea câte sunt/ nu pot fi acoperite/ costumele cad (dezgolire). Și chiar a destinului literaturii: glorie iluziei viețuitoare. Care este, până la urmă, o ultima ratio: murmurul cărților/ de multe ori/ singurul paradis/ împins pe lângă lacrimi./ (…) parcă plecăm înainte/ tot spre aceleași/ dispariții apropiate ( dispariție ). Tot pe acolo: petrecerea finală alungă/ finețea zilei întrebările/ joc de care nu/  ți-a fost dat să te ferești (glisare).

Benedicțiuni laconice – fie binecuvântată/ filosofia crailor răpuși/ din prea multă finețe (prea multă finețe) sunt, poate, un ecou al rimbaldienelor versuri: „Trândav, tinerețe roabă orișicui,/ Din delicatețe viața mi-o pierdui”.

Text: pentru că aici sclipește pe buze/ povestea cicatricelor (așa trec semnele). Care poveste? O fi vorba de celebra baladă a lui Charles D’Orleans, (în splendida traducere a lui Romulus Vulpescu): „Eu mor de sete-alături de fîntînă;/ Îngheț, la focul dragostei geros;/ Sunt orb, pe alții însă-i duc de mână;/ Smintit, dar între cei cuminți mintos…”. Versurile lui Octavian Mihalcea au, uneori, imprevizibilitatea loviturilor dintr-un duel de mare șlem: nu știi unde vor tușa terenul.

Citim: zodia închisă trăiește/ nostalgia caselor lichide ( semințe): să fie probabile trimiteri, cu presupusele arcane, spre „lacustra” lui Bacovia? Aceste viziuni sunt efectul unor inițieri: la marginea treptei/ stau citiri îndelungate (inima învelită). Ale unor stări speciale de levitație: parcă alungate din vitralii/ trupurile sprijină pereți invizibili (principiul extazului combinat).

Pelicanul autosfâșietor (ca simbol al artei): …pânza cifrului/ vorbește despre ciocul/ nemilos al poeziei  (singura pasăre).

  Poetul Octavian Mihalcea consemnează: prin oglinzi hoinare/ să-ți scrii biografia (lângă șevalet). O culegere de comentarii asupra artei a autorului s-a numit „Tabloul ca oglindă”. De unde și consemnări precum: prin oglinzi hoinare/ să-ți scrii biografia ( lângă șevalet). Ion Pillat, în „Aici sosi pe vremuri”, are versurile: „Ce straniu lucru: vremea! Deodată pe perete/ Te vezi aievea numai în ștersele portrete”.

Ca la „Moși” sau buzoiana Drăgaică, există o preeminentă, indusă primejdie („pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul”), acel „zid al morții” unde evoluau motocicliștii: noaptea pierdută va sosi/ chiar din frumoasa pulbere/ peste regiunea de aici/ unde nici nu știi că poți/ între câteva pendulări/ să-ți frângi grumazul (între pendulări).

La capăt se poate afla o anume împăcare: melancolia întoarce/ ziua fericită/ a umbrei ( bust). Chiar o oximoronică deschidere spre altă ardere: ușile sunt aici/ dreptunghiuri peste/ câmpuri în flăcări (aproape învăluire). Se consemnează, în trena lui Baudelaire: sunt importante/ doar contrastele; și: brusc anatema/ întâlnește voluptatea// dorință complice cu alte neliniști.

Ursuzlîcul celui codificându-și  poezia are ca efect (paradoxal) un fel de opera aperta, accesibilă, pe măsura posibilităților de asociere, fiecăruia dintre lectori/decodori. Ar fi interesant de reunit „răspunsurile”, atâtea câte sunt,  primite de aceste șarade, o antologie a șperaclierilor.

Însumi, comentator al volumelor în această „gamă” ale lui Octavian Mihalcea, nu sunt sigur că am oferit, dacă aș privi peste umăr, rezolvări asemănătoare celor de acum.

Versurile sale au calitatea catifelei: tușate, sub efectul luminii, „fac ape”, efecte pe care cunoscătorii nu le pot ignora.

Sub aparenta răceală, sunt combustii.

 

Emil NICULESCU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508