spot_img

Parisul citește

În perioada 22-25 martie 2013, a avut loc Salonul de Carte de la Paris, unde România a fost ţara invitată de onoare. Scriitoarea şi jurnalista Mariana Gorczyca a trimis pe adresa AgenţiadeCarte.ro un articol despre evenimentele de la standul României, despre edituri și editori, despre diferențe de raporturi scriitori – editori în România și în Franța.

„Ca să ajung la Salon du livre, parcurg distanța dintre hotelul meu și Porte de Versailles, locul unde se află imensele pavilioane expoziționale, cu tramvaiul. În tramway, unul din trei călători citește. Despre Sarkozy și raportarea sa, originală, la justiție, despre parțialitatea justiției, despre creșterea impozitului în viziunea lui Hollande, despre meciul Franța – Georgia. Liberation, Le Figaro sunt cele mai cititite. Citite și lăsate, la coborâre, pe scaunele din tranvai. Alții citesc cărți. Chiar în fața mea, o femeie ce ocupă două locuri simultan, nu numai din cauza greutății dar și a paltonului mare și gros (e foarte frig la Paris !), suferă probabil de un început de parkinson. Cartea din care nu-și desprinde privirea are un titlu mare pe copertă, La Femme qui tremble.

E vineri dimineață. (Salonul de carte s-a deschis joi seara, cu vizita Președintelui Hollande, cu o manifestație protestatară încropită la Standul României, confuză, îndepărtată de forțele de ordine la modul civilizat). Exact ca la Gaudeamus, poți circula în voie printre standuri, găsești loc la mesele rotunde, stai nu mai mult de cinci minute la orice coadă va fi fiind ea. Bulucul urmează sâmbătă și duminică.

La Centrul de Presă spațiul este înghesuit. Codul de bare de pe acreditări este scanat de câteva ori de parcă intram în Satul Olimpic. Nu se mai cer însă și legitimațiile de presă. Lipsesc buletinele pe zile, nu mai au suporturi pentru e-badge, la laptopuri este coadă (obișnuită cu dotările de la Torino și Goteborg, nu mai mi-am cărat propriul laptop). Niște jurnaliști barcelonezi mai mult stau de vorbă decât scriu. Păhăruțele de cafea sunt pentru expresso molto molto stretto, niște degetare. (Abia a doua zi am descoprit Salonul VIP cu cafea în ceașcă normală, cu vinuri yami-yami, cu arahide și scaune confortabile, cu posibilitatea să evadezi din larma obișnuită a unui târg pentru a putea purta o conversație utilă cu editori, traducători etc.).

Revenită la Standul României. Ca design, un coctail de tradițional (acea cusătură ixată de pe iile românești, musca, hyper uzitată în comunism de aranjeurii fără imaginație), de trimiteri brancusiene, mai inspirate, la picioarele de susținere a mesei rotunde și de parnasianismul unui copac, ale cărui ramuri figurate, roșii, adăposteau decupând spațiul unei/unui table ronde și al rafturilor cu cărți. Vegetalul la el acasă. Suntem un popor vegetal. Aici, la rafturile pline de cărți, înghesuiala în ziua de sâmbătă a fost fascinantă. Coada era incredibilă. Se stătea și câte o jumătate de oră pentru a putea ajunge la una din cele două case de marcat. Cu propriile achiziții în mână (Thiery de Montbrial, Journal de Roumanie și un CD cu Angela Gheorghiu), am încercat, în momentul în care m-am așezat la coadă să glumesc : Ce se dă aici ? Rândul era format însă din francezi necunoscători de română.

În schimb, românii prezenți la târg, în proporție de 90% erau cunoscători de franceză. O mențiune pentru franceza impecabilă a Alteței Regale Prințul Radu al României, auzită cu prilejul discursului rostit vineri seara, La spiritualité roumaine au XXème siècle. La concurență cu un alt eveniment rezervat României, într-un spațiul apropiat, Amfiteatrul Agora. Varujan Vosganian, Eugen Uricaru, Savatie Baștovoi, un mozaic de identități. Despre armeni, despre basarabeni, despre Universitatea ”Babeș-Bolyai” și spiritul ei european avant la lettre. Dezamorsat prin acest mozaic, diplomatic, posibilul incident cu turcii care găsiseră motive de supărare in Cartea șoaptelor.

Ziua de vineri s-a încheiat cu o altă supărare. Pe Stade de France, am asistat la supărarea cruntă a spectatorilor francezi pe Benzema, fluierat cu o generozitate greu de descris la înlocuirea lui de pe teren pentru înaltul randament dat în meciul cu Georgia, dar mai ales pentru asumarea lipsei de voce și ureche muzicală atunci când se cântă Marseilleza.

Voi reveni cu acest jurnal de Târg. Despre gruparea de la Cluj, despre comunism ca laitmotiv al discuțiilor și al curiozității franceze dar nu numai, despre prieteni speciali ai României, precum Thierry de Montbrial sau Pascal Bruckner, despre edituri și editori, despre diferențe de raporturi scriitori – editori în România și în Franța.”

Mariana Gorczyca

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508