spot_img

”O istorie a emoțiilor umane” sau cum au modelat emoțiile parcursul umanității

Lăcomia și rușinea, vinovăția, furia, frica sau dragostea sunt emoții pe care le cunosc toți oamenii și pe care, fără îndoială, le-au experimentat de-a lungul vieții. Dar modul cum sunt înțelese astăzi aceste sentimente este identic cu cel de-acum sute sau mii de ani? Oamenii simt la fel în toate culturile, zonele geografice sau perioadele istorice? Ce rol au avut emoțiile de-a lungul istoriei omenirii? În cartea sa de debut, ”O istorie a emoțiilor umane” publicată la Editura Trei, dr. Richard Firth-Godbehere, expert de talie mondială în domeniul emoțiilor, demonstrează că „fără o istorie a emoțiilor, nu avem istorie deloc”. Pornind din Antichitate, trecând prin perioada cavalerilor medievali, prin Epoca luminilor și Revoluția franceză pentru a ajunge în actualitate, dr. Richard Firth-Godbehere demonstrează că  ceea ce au simțit oamenii de-a lungul istoriei a modelat întreg parcursul umanității. Dr. Richard Firth-Godbehere își invită cititorii în „minunata lume a istoriei emoțiilor” și demonstrează că există o legătură mai puternică decât s-ar fi crezut între emoțiile resimțite de oameni și filozofie, religie, politică și istorie. Dr. Firth-Godbehere realizează o demonstrație riguroasă, bogat documentată și uimitor de cuprinzătoare pentru a ajunge la concluzia că emoțiile au o forță aparte – propriu-zis, ele au construit lumea. 

Realizând o incursiune în istoria filozofiei, a principalelor sisteme religioase și evenimente care au marcat evoluția lumii, dr. Firth-Godbehere demonstrează că:

  • emoțiile nu sunt universale, ci se schimbă de la o cultură și perioadă istorică la alta;
  • emoțiile sunt constructe mai complexe decât s-ar crede. Autorul oferă exemplul repulsiei (în care e specializat) – noțiunea așa cum o înțeleg psihologii moderni este diferită de repulsia care a fost motorul declanșării vânătorii de vrăjitoare din Evul Mediu;
  • chiar și emoțiile au o istorie, pe care cercetătorul o abordează din mai multe perspective;

Ideea de emoție este una modernă — un construct cultural”, e de părere dr. Firth-Godbehere, care susține că aceasta a apărut relativ recent, la începutul secolului al 19-lea. În O istorie a emoțiilor umane, dr. Firth-Godbehere arată că emoțiile „au contribuit la construirea lumii la fel de mult ca orice tehnologie, mișcare politică sau gânditor. Au pus bazele religiilor, ale problemelor filosofice, ale cercetării și bogăției. Dar pot reprezenta și o forță întunecată, capabilă să dărâme lumile prin război, lăcomie și neîncredere”, mai spune cercetătorul.

Grecii antici au numit emoțiile pathē, adică „experiență” sau „suferință”. Pornind de la acest mod de a înțelege emoțiile, dr. Firth-Godbehere realizează o scurtă incursiune în filozofia lui Platon, apoi a lui Aristotel. Vorbește cititorilor despre hinduism, spune povestea lui Buddha, apoi merge „pe urmele Sfântului Pavel, în timp ce adaptează ideile evreiești despre emoție la sensibilitățile romane, pentru a ajuta la crearea uneia dintre cele mai mari religii ale lumii” – creștinismul.

Dr. Firth-Godbehere împletește un mod de a scrie captivant, cu un discurs erudit, prin care expune cititorilor un volum impresionant de informație, din mai multe domenii. Expertul în istoria emoțiilor jonglează cu detalii din istoria mondială, filozofie, religie, tehnologie și științe și, pe lângă privirea îndreptată către trecut, scrutează prezentul și viitorul omenirii. Cu un stil care i-a determinat pe unii critici să îl compare cu istoricul Yuval Noah Harari, dr. Firth-Godbehere demonstrează că emoțiile au împins omenirea să descopere noi continente, să realizeze revoluții, să ajungă pe Lună, dar și să se cufunde în abisurile psihicului, au întemeiat state și au dus la dispariția unor imperii. Expertul în istoria emoțiilor parcurge epocă după epocă, mergând din Areopagul atenian în Japonia modernă pentru a defini diferitele moduri de a înțelege emoția. Dar cum vor simți oamenii în viitor? Dr. Firth-Godbehere lansează în O istorie a emoțiilor umane o ipoteză interesantă: pentru prima dată în istoria umanității, emoțiile vor fi uniformizate prin intermediul tehnologiilor, iar din acest punct de vedere oamenii vor vorbi cu toții, pentru prima dată, „aceeași limbă”.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508