spot_img

Noutăţi Polirom, în prestigioasa colecţie „Historia”

Săptămâna aceasta, la Editura Polirom, în cadrul prestigioasei colecţii „Historia” (coordonator Mihai-Răzvan Ungureanu), vor apărea două noi titluri, disponibile în curînd şi în ediţia digitală: Istoria popoarelor arabe, de Albert Hourani – o lectură esenţială pentru înţelegerea evenimentelor contemporane din lumea arabă, şi Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică, de Dragoş Sdrobiş – volum ce aduce în atenţia noastră una dintre problemele cruciale ale României interbelice.

„O lucrare excelentă, poate chiar una de referinţă. Hourani explică sintetic aspecte extrem de complicate care trebuie înţelese pentru ca evenimentele contemporane să aibă sens. O carte complexă şi captivantă.” (Washington Post Book World) • „O prezentare fascinantă a unei civilizaţii vechi de 14 secole.” (Independent on Sunday)

Volumul Istoria popoarelor arabe semnat de Albert Hourani, unul dintre cei mai respectaţi specialişti în lumea arabă şi Orientul Mijlociu, a devenit bestseller imediat după publicarea sa în 1991, impunîndu-se în timp ca o lucrare clasică. Cu o nouă prefaţă şi postfaţă de Malise Ruthven şi în traducerea Irinei Vainovski-Mihai, noua ediţie a Istoriei popoarelor arabe aduce informaţiile la zi, analizînd evenimente esenţiale pentru înţelegerea lumii arabe, ca schimbarea liderilor în Siria, Maroc şi Iordania, atacurile teroriste din Statele Unite, criza din Irak sau redeschiderea conflictului dintre israelieni şi palestinieni.

Hourani cuprinde într-o privire panoramică o întreagă civilizaţie, cu oamenii şi conjuncturile care au modelat-o. Expunerea sa porneşte de la cristalizarea şi expansiunea islamului şi viaţa de zi cu zi în societăţile arabo-musulmane, urmăreşte ascensiunea şi decăderea Imperiului Otoman, pentru a ajunge la dominaţia europeană şi formarea culturilor naţionale.

Albert Hourani (1915‑1993) s‑a născut la Manchester din părinţi de origine libaneză, a urmat studii de filosofie, politică şi economie la Oxford, a fost profesor la Universitatea Americană din Beirut, analist politic la Cairo şi a activat ca expert pentru Anglo‑American Committee of Inquiry on Palestine. În 1958 devine primul director al Centrului Orientului Mijlociu de la St Antony’s College, care va face din Oxford unul dintre principalele centre de studiu al Orientului Mijlociu. Prin activitatea profeso­rală şi publicistică a adus o contribuţie importantă la înţelegerea naţionalismului arab şi a relaţiilor complexe dintre lumea islamică şi cea occidentală. A fost coordonatorul mai multor volume şi autorul a numeroase articole de specialitate. Dintre lucrările publicate amintim: Syria and Lebanon (1946), Minorities in the Arab World (1947) şi Arabic Thought in the Liberal Age 1789‑1939 (1962).

„Cartea lui Dragoş Sdrobiş [Limitele meritocraţiei într-o societate agrară. Şomaj intelectual şi radicalizare politică a tineretului în România interbelică] aduce în atenţia noastră una dintre problemele cruciale ale României interbelice: contradicţia dintre aspiraţiile elitiste occidentalizante şi o structură socio-economică incapabilă să susţină şi să valorifice roadele efervescenţei creative din mediile intelectuale.” (Bogdan Murgescu)

Dornică să se desprindă de trecut, România se angajează după 1918 într-un proces de regenerare. Aspiraţia spre înnoire este vizibilă în toate domeniile, inclusiv în cel al politicilor culturale, care au drept scop schimbarea elitelor. Într-o societate agrară în care vechea elită era una aristocratică, eşecul învăţământului accesibil unor categorii mai largi de a primeni elita conduce la o reacţie antisistem a tineretului, la polemici privind rolul intelectualului şi la şomaj intelectual. Efectele ultime vor fi escaladarea naţionalismului şi diferite încercări de manipulare a noilor generaţii, de la mişcarea legionară la Străjeria lui Carol al II-lea şi, ulterior, la experimentul Serviciului Social creat de rege împreună cu Dimitrie Gusti.

Dragoş Sdrobiş este doctor în istorie al Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj‑Napoca. Are ca domenii de interes istoria universităţii în România interbelică, educaţia superioară şi piaţa muncii, capitalul uman, istoria intelectuală, sociologia istorică, istoria socială. A publicat articole în reviste de specialitate, precum şi capitole în volume colective, dintre care amintim „Politici culturale şi modele intelectuale în România. Cîteva precizări conceptuale”, în Lucian Nastasă, Dragoş Sdrobiş (ed.), Politici culturale şi modele intelectuale în România (2013), şi „Părăsirea Boemei şi încarnarea Utopiei. Studenţimea interbelică, Dimitrie Gusti şi Serviciul Social obligatoriu”, în Zoltán Rostás (coord.), Universitatea interbelică a sociologilor gustieni (2014).

În cadrul colecţiei „Historia” vor apărea:

• Lincoln Paine, Marea și civilizația. O istorie maritimă a lumii (traducere de Dana Bădulescu și Radu Andriescu), o admirabilă încercare de a repovesti istoria lumii din Antichitate pînă în prezent prin intermediul călătoriilor și comerțului maritim;
• Yuval Noah Harari, Sapiens. Scurtă istorie a omenirii (traducere de Adrian Şerban), o sinteză captivantă inclusiv pentru publicul larg, ce reface parcursul lui homo sapiens de la apariţia sa pînă astăzi;
• J.M. Roberts, O.A. Westad, Istoria lumii. Din preistorie pînă în prezent (traducere de Cătălin Drăcșineanu), bestseller internațional ajuns la a șasea ediție;
Simon Sebag Montefiore, Tînărul Stalin (traducere de Justina Bandol), captivanta poveste a tînărului Dugașvili, înainte ca acesta să devină liderul temut de toată lumea, avînd la bază surse inedite și interviuri cu urmașii familiei lui Stalin.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508