În ziua de luni, 5 februarie 1990, se re-fonda Muzeul de la Șosea având o nouă titulatură – Muzeul Țăranului Român. Recunoașterea pe care a câștigat-o se datorează viziunii fondatorului său, Horia Bernea, fiind singurul muzeu de autor din România și un loc favorabil individualităților. De asemenea, este unul din puținele muzee din țară al cărui patrimoniu imaterial este re-vizitat și re-interpretat în proiectele artistice ale unora dintre specialiștii săi. Miercuri, 5 februarie 2020, la împlinirea a 30 de ani de la re-fondare, prietenii Muzeului sunt așteptați cu expoziții, lansări de carte și proiecții. Intrarea este liberă. AgențiadeCarte.ro vă prezintă programul evenimentelor.
Lansarea numărului 24/2019 al revistei MARTOR
„Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material”, volum coordonat de Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, la fosta Sală Irina Nicolau, de la ora 17.00.
Sunteți așteptați la lansarea volumului 24/2019 al revistei MARTOR. Anuarul de antropologie al Muzeului Țăranului Român, care va avea loc la muzeu, în fosta Sală Irina Nicolau, începând cu orele 17.00.
Sunteți invitați la o discuție cu coordonatorii numărului 24/2019 al revistei MARTOR, Corina Iosif, Bogdan Iancu și Iris Șerban, care, sub titlul „Politics of Memory: the Collecting, Storage, Ownership and Selective Disclosure of Archival Material” (Politici ale memoriei: colecționare, depozitare, proprietate și dezvăluire selectivă a materialelor de arhivă), reunește o colecție de studii originale și material vizual ce reflectă, mai ales, două tipuri de fenomene. Pe de-o parte, sunt prezentate studii de caz despre arhive deja consacrate, ce nu aveau, în principiu, vocaţia deschiderii către publicul larg, dar care îşi flexibilizează şi îşi redefinesc frontierele, prin crearea de platforme digitate, ori prin introducerea noilor tehnici de înregistrare digitală. Pe de altă parte, aflăm cum se constituie arhive noi, ce pornesc de la stocarea sau colecţionarea de materiale, însă fără vocaţia iniţială a arhivării. În această situație se regăsesc arhive cu un statut ambiguu, cum ar fi arhivele unor instituții care nu mai există (fabrici sau uzine desființate), ori arhive private ale unor personalități, a căror interogare, păstrare sau accesare, devine, din această cauză, dificilă. Este o situație ce pare să caracterizeze societăţile Europei de Est şi, în general, cele ieşite din regimuri totalitare. Emergența acestei diversități de arhive este un fenomen ce obligă la redefinirea dreptului de proprietate asupra memoriei individuale ca arhivă (și, în consecință instituționalizarea sa), şi la redefinirea eticii de constituire, accesare, păstrare, utilizare şi valorificare a memoriei arhivate.
În partea a doua a întâlnirii va avea loc o incursiune prin diferite tipuri de materiale documentare din colecțiile Arhivei de Imagine (MNȚR).
MăiestrIA. Povestea cusută a iei
Expoziție itinerantă și lansarea albumului omonim, la Sala Acvariu, de la ora 18.00.
În parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România
Ambasada Republicii Moldova în România vă așteaptă la lansarea albumului „MăiestrIA – povestea cusută a iei”, un album unic în spațiul românesc, dedicat iei autentice tradiționale, a cărui autoare este basarabeanca Stela Moldovanu.
Evenimentul este o bună ocazie de a ne reaminti despre simbolistica și originalitatea portului popular al neamului românesc și, totodată, de a celebra frumoasa aniversare de 30 de ani de la refondarea Muzeului Național al Țăranului Român.
Cartea cuprinde 448 de pagini bogat colorate, cu peste 500 de fotografii și ilustrații originale, în 9 capitole, în care se vorbește despre istoria și personalitățile care au promovat ia, creațiile noi, fotografiate detaliat realizate în ultimii ani, ii de colecție, oameni valoroși, precum și sfaturi necesare pentru cei care vor să înceapă a coase corect și informat. De asemenea cartea mai cuprinde capitole dedicate simbolurilor de pe ie și descifrarea lor, cele mai frecvente tehnici de cusut, precum și un glosar cu termeni din domeniul portului popular.
Lansarea va fi însoțită de o superbă expoziție de ii autentice, cusute manual, în cadrul proiectului „Măiestria”, desfășurat la Chișinău. Expoziția va putea fi vizitată până pe 16 februarie, de marți până duminică, între orele 10.00 și 18.00.
Proiecții de filme etnologice, la Cinema Muzeul Țăranului, de la orele 19.00
Din 2005 și până în prezent, Ministerul Culturii a reușit să obțină înscrierea a șapte elemente din România în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității. Miercuri, 5 februarie, veți avea ocazia de a viziona cele șapte filme de prezentare a acestor elemente vii de patrimoniu cultural imaterial: Ritualul Călușului, Doina, Ceramica tradițională de Horezu, Colindatul de ceată bărbătească, Jocul fecioresc din România, Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova, Mărțișorul – Practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie.
Parteneri ai evenimentului: Ambasada Republicii Moldova în România, VideoArt
Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, TVRIgloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin.
