spot_img

”Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Mușcel. Anul 1893” de Ioan Niculescu

Joi, 23 iunie 2022, ora 18, la Biblioteca Municipală „Ion Barbu” din Câmpulung, va avea loc prezentarea albumului cu fotografii-document ”Monumente istorice ale României. Tipuri din județele Argeș și Mușcel. Anul 1893” de Ioan Niculescu. Expunerea va fi realizată de Adrian Săvoiu și Sergiu Negulici în cadrul Cercul de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”. Telegrafist în timpul lui Alexandru Ioan Cuza şi în primii ani ai domniei lui Carol I, Ioan Niculescu devenise după 1880 nu numai fotograful oficial al Poliţiei Capitalei, ci şi unul dintre cei mai apreciaţi fotografi din Bucureşti. Își deschisese atelier pe Şoseaua Jianu, la nr. 10, nu departe de actuala Piaţă a Victoriei. În atelierul său, fostul „oficiant diriginte de telegraf al sucursalelor din Bucureşti“, după cum el însuşi se prezenta pe un afiş al timpului, făcea fotografii tip carte de vizită” şi format cabinet”, dar şi reproduceri după xilogravuri care înfăţişau diferiţi domnitori, oameni politici şi scriitori.

Prosperul fotograf Ioan Niculescu, cel care îşi anunţa publicul bucureştean şi din provincie că va întreprinde „un lung voiaj în străinătate pentru studierea noilor şi diferitelor proceduri de a studia arta fotografică“, a avut inspiraţia să părăsească pentru o vreme tihna studioului său bucureştean şi să iasă în mai multe locuri din România cu aparatul de fotografiat, trepiedul şi plăcile fotografice. A imortalizat astfel vechi biserici şi mânăstiri, monumente istorice, ruine ale unor cetăţi, peisaje, dar şi diverși oameni îmbrăcaţi în costume naţionale.

Ioan Niculescu şi-a ales ca zonă de investigaţie Argeşul şi Muscelul, concentrându-se asupra a două oraşe cu o puternică rezonanţă istorică şi culturală: Câmpulung și Curtea de Argeș. După câţiva ani de peregrinări, în condiţii deloc uşoare, mergând cu trăsura, călare sau chiar pe jos pentru a realiza fotografiile, a adunat clișeele necesare pentru a alcătui minunatul album intitulat Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893.

Priceperea fotografului în a-şi căuta obiectivele, ştiinţa de a stabili unghiul potrivit şi lumina cea mai bună pentru a le pune în evidenţă, talentul de a alege ceea ce este reprezentativ, toate acestea fac din albumul dedicat vechilor judeţe Argeş şi Muscel una dintre cele mai valoroasele mărturii imagistice legate de aceste locuri la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cel mai adesea, Ioan Niculescu şi-a însoţit fotografiile cu explicaţii detaliate, ceea ce le dă o şi mai puternică notă de autenticitate.

Valoarea documentară deosebită a albumului este sporită de imaginile unor monumente istorice, lovite de timp sau de nepăsarea unora, care în zilele noastre nu mai există. Graţie fotografiilor lui Ioan Niculescu pot fi văzute cum arătau în Câmpulungul de odinioară bisericile Sfânta Troiţă, Sfânta Vineri şi Bradu sau baniţa acestui oraş pentru controlarea măsurilor la vânzătorii de produse din piaţă. Deşi dispărute, pot încă exista pe retina noastră, tot datorită lui Ioan Niculescu, fabrica de brânzeturi din Domneşti, băile de la Bughea ori fabrica de hârtie şi celuloză din Câmpulung.

Autorul albumului a înţeles că între marile valori ale Argeşului şi Muscelului se numără costumul naţional, unul dintre cele mai bogate şi mai frumoase din România. Fotograful s-a oprit la Câmpulung şi la Rucăr, la Domneşti şi la Pietroşani, la Poenărei, Ţiţeşti şi Vâlsăneşti pentru a surprinde ceea ce el a numit „tipuri din judeţele Argeş şi Muscel“, adică localnici îmbrăcaţi în costumul naţional specific zonei. Una dintre cele mai frumoase fotografii ale albumului, singura colorizată, o înfățișează pe Regina Elisabeta a României în costumul național de Muscel.

Intenţia ambițioasă a lui Ioan Niculescu, exprimată în prefaţă, de a alcătui câte un album similar pentru fiecare judeţ al ţării, a rămas doar un deziderat. Dificultatea unei asemenea întreprinderi depăşea însă în acea perioadă puterile unui fotograf. Singular în epocă, adevărată raritate bibliofilă, albumul Monumente istorice ale României. Tipuri din judeţele Argeş şi Muscel. Anul 1893 rămâne astăzi un document iconografic preţios, care ne oferă imaginea unei lumi apuse, dar vie şi în acelaşi timp autentică.

 

Adrian Săvoiu  (n. 1954) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea București, cu specialitatea română – latină. A fost profesor de română, dar a predat și limba latină și literatură universală. A avut colaborări la Radio România, Radio Muscel FM și în reviste literare. A tipărit volume despre cultura și istoria zonei Muscel: Scrinul cu amintiriCâmpulungul în mărturiile vremiiMănăstirea Nămăești în mărturisiri ale peregrinilorMuscelul. Mărturii în timp, Colegiul Național Pedagogic „Carol I”- Câmpulung etc. A publicat diverse alte cărți, printre care: Discursul oratoric românesc77 de conferințe radiofoniceMagazinul de bric-à-brac literarAntologia fabulei româneștiCa să încerc rotundul lumii, Dincoace de Cortina de Fier, Fabule și vorbe cu tâlc etc. De asemenea, a îngrijit mai multe ediții din operele scriitorilor români clasici. Este autor de manuale de limba şi literatura română pentru liceu. În anul 2011 i s-a acordat titlul de „Cetățean de Onoare al municipiului Câmpulung”.

 

Sergiu Negulici (n. 1974) a absolvit Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” și apoi a intrat primul la secția de sculptură a Facultății de Arte Plastice din București. În paralel, a început lucrul într-un studio de post-producție, cel dintâi deschis în România după Revoluția din 1989. A făcut parte din noul val de graficieni și animatori din mediul digital. După o practică de aproape 18 ani, timp în care a avut posibilitatea de a experimenta tehnici și soluții grafice foarte variate, i s-a oferit posibilitatea de a crea o echipă alături de care să realizeze o mare parte dintr-un lung metraj de animație, filmul Muntele magic, o coproducție Romania-Polonia, în regia Ancăi Damian. Într-o continuitate firească, a câștigat finanțarea Centrului National al Cinematografiei cu scenariul scurt-metrajului Splendida moarte accident, un film premiat internațional, care a ajuns pe lista scurtă a premiilor Oscar la categoria respectivă. În prezent a abandonat Bucureștiul, orașul natal, și s-a stabilit la Câmpulung, de unde își continuă activitatea, dar petrece și o parte din timp în grădina casei sale.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508