spot_img

Mai creativ decât orice mașină de calcul creativ!

Dan Mircea Cipariu

În mai multe intervenții publice, printre care și discuția purtată cu artistul vizual Mihai Zgondoiu pentru un număr tematic al revistei PropagArta dedicat NTF-urilor, am susținut faptul că noile tehnologii ale informației sunt și ar trebui să rămână doar un mijloc la îndemâna creatorului ori cercetătorului de opere artistice. Inteligența artificială poate produce un tip de operă după chipul și asemănarea unor algoritmi, dar, finalmente, nu poate fi creatoare de noi sensuri, de noi imagini poetice ori de noi limbaje. Creativitatea și comunicarea sinestezică sunt barierele de netrecut ale mașinilor de calcul creativ. Orice mijloc, fie că e vorba de contul pe o rețea de socializare, de cardul bancar sau de posibilitatea de a folosi un ”lanț” de criptare informatică prin care să urmărești o informație ori un ”conținut” informatizat, așa cum sunt NFT-urile, trebuie să rămână un mijloc. Atunci când mijlocul ne impune un sens, și nu invers, noi să dăm sens mijlocului, vinovat nu este mijlocul! NFT-urile, Inteligența Artificială, Metaversul sunt alte ”oglinzi” de ”înlănțuiri” numerice prin care ni se vinde mirajul unicității obiectelor, serviciilor și chiar al unor opere artistice ori mirajul multiplicării de sine. Creativitatea și comunicarea sensibilă și sinestezică nu pot fi serializate ori automatizate. Profesioniștii domeniilor artistice pot folosi aceste mijloace, dar nu pot fi înlocuiți de aceste mijloace! Creierul nostru este mai creativ decât orice mașină de calcul creativ! Iar meseriile viitorului apropiat, de la traducătorul și specialistul în emoticoane, până la creatorul de conținut virtual, vor avea nevoie de atuul creativității pentru a avea mai multă vizibilitate pe canalele virtuale.

Arta și opera ”originală” creată de mașinăriile de calcul creativ sunt doar proiecții de marketing neuronal sau, mai bine-zis, sunt șabloane deformate ori reformate de algoritmi. Certitudinile legate de NFT, de pildă, țin doar de ”trasabilitatea operei”, așa cum o afirmă și DEX: ”caracteristica unui sistem de asigurare a calității de a permite regăsirea istoricului, a utilizării sau a localizării unei entități (produs, proces sau serviciu) prin identificări înregistrate”. Dacă e original, copie sau fals, asta ține de cel care introduce opera artistică pe o platformă virtuală sau în circuitul comerțului de artă. Și cu cât e mai atractivă financiar o marfă artistică, cu atât mai mult apar defecțiuni de atribuire, de expertiză, de evaluare ori de asigurare. Căci și NFT-urile ca și operele pe care le asigură și le vinde sunt făcute tot de oameni! Dar până la proba contrarie, ”arta originală” se află bine înlănțuită de marketingul și tehnologiile NFT-urilor

Practicile artistice de artă digitală și noile medii (virtual art, virtual reality art, gaming art, video art, print digital) pot propune experimente, intervenții și documentări artistice numai prin creativitatea artistului care folosește mijlocul. Niciodată invers!

NFT-urile țin mai degrabă de ultima verigă a lanțului financiar și consumerist, anume capitalizarea prin criptare informatică. Nu îi putem oferi acestui mediu de criptare și capitalizare, NFT-urile, valențele unei mișcări literare, artistice, vizuale, care să joace rolul de precursor de forme și formate literare, artistice, filosofice. Pur și simplu, pentru că e un mediu de criptare și capitalizare, iar ”noutatea” pe care o poate propune operelor artistice e legată doar de controlul asupra vânzărilor succesive ale unor opere artistice.

Am scris și eu un poem, nft (non-fungible token), pe care îl voi înregistra pe o platforma blockchain, încercând să pun în pagina virtualului un paradox atât de comun epocii noastre: manuscrisul de cerneală și hârtie devine o ”imagine numerică” bună de a fi vândută-cumpărată cu criptomonede. Cu alte cuvinte, conținutul fizic și cel poetic se virtualizează într-o imagine în spatele căreia există lanțurile numerice și lumea închisă (”cripto”) a minerilor de criptomonede. Doar că manuscrisul meu, slavă Domnului, ne e doar o imagine, ci e un poem despre eliberarea de sine!

În mai multe intervenții publice, printre care și discuția purtată cu artistul vizual Mihai Zgondoiu pentru un număr tematic al revistei PropagArta dedicat NTF-urilor, am susținut faptul că noile tehnologii ale informației sunt și ar trebui să rămână doar un mijloc la îndemâna creatorului ori cercetătorului de opere artistice. Inteligența artificială poate produce un tip de operă după chipul și asemănarea unor algoritmi, dar, finalmente, nu poate fi creatoare de noi sensuri, de noi imagini poetice ori de noi limbaje. Creativitatea și comunicarea sinestezică sunt barierele de netrecut ale mașinilor de calcul creativ. Orice mijloc, fie că e vorba de contul pe o rețea de socializare, de cardul bancar sau de posibilitatea de a folosi un ”lanț” de criptare informatică prin care să urmărești o informație ori un ”conținut” informatizat, așa cum sunt NFT-urile, trebuie să rămână un mijloc. Atunci când mijlocul ne impune un sens, și nu invers, noi să dăm sens mijlocului, vinovat nu este mijlocul! NFT-urile, Inteligența Artificială, Metaversul sunt alte ”oglinzi” de ”înlănțuiri” numerice prin care ni se vinde mirajul unicității obiectelor, serviciilor și chiar al unor opere artistice ori mirajul multiplicării de sine. Creativitatea și comunicarea sensibilă și sinestezică nu pot fi serializate ori automatizate. Profesioniștii domeniilor artistice pot folosi aceste mijloace, dar nu pot fi înlocuiți de aceste mijloace! Creierul nostru este mai creativ decât orice mașină de calcul creativ! Iar meseriile viitorului apropiat, de la traducătorul și specialistul în emoticoane, până la creatorul de conținut virtual, vor avea nevoie de atuul creativității pentru a avea mai multă vizibilitate pe canalele virtuale.

NFT (non-fungible token)*


suntem
o singură imagine
în spații fără pereți
printre lanțuri
programe digitale
coduri de bare


posibilul
modelează remodelează
memoria limbajul
mai mult ca prezentul


oglinda noastră
cu minereuri egotice (erotice)
e fermecată tot mai mult
de gesturi și învelișuri cutremurate


intrăm în imagine
cu guri străine
cu narcotice
cu toată industria pierderii de sine


imaginea ascunde absența și absentul


noi în noi cu noi
modelăm
remodelăm
mai mult ca prezentul

Dan Mircea CIPARIU

*poem din volumul META VERS de Dan Mircea Cipariu, Editura Vellant, 2022, cu 7 desene de Mihai Zgondoiu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508