spot_img

Ladislau HORVÁTH dirijează Orchestra Naţională Radio la Sala Radio

Vineri, 18 ianuarie 2013, ora 19.00, la Sala Radio (Bucureşti) va avea loc Seara Mozart sub bagheta dirijorului Ladislau HORVÁTH, concert-maestrul prestigioasei orchestre italiene Maggio Musicale Fiorentino, violonist şi dirijor cu o bogată carieră internaţională. Evenimentul se va bucura şi de participarea violonistei CRISTINA Anghelescu, solist-concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, laureată a numeroase concursuri de specialitate, muzician cu o prezenţă activă pe scenele de profil din ţară şi străinătate.

Prima compoziţie mozartiană din program este uvertura „Directorul de scenă în do major, o lucrare vivace şi plină de umor muzical. Seara va continua cu o altă partitură de tinereţe, compusă de genialul muzician la numai 19 ani: Concertul nr. 4 în re major pentru vioară şi orchestră, care impresionează printr-o strălucitoare virtuozitate tehnică, ce impune solistului performanţă artistică. Concertul se va încheia cu una dintre ultimele creaţii ale lui Mozart, concepute la 32 de ani, cu doar 3 ani înainte de dispariţia sa: Simfonia nr. 41 în do major – „Jupiter, cu o sonoritate impunătoare şi un aer triumfal, aşa cum o presupune şi titlul compoziţiei.

LADISLAU HORVÁTH reprezintă cea de-a cincea generaţie dintr-o familie de muzicieni transilvăneni. Astăzi el este cunoscut în lumea muzicală italiană şi nu numai, ca dirijor de orchestră, solist-concertist, membru în diferite ansambluri de muzică de cameră, concert-maestru şi profesor.

La vârsta de 5 ani a început studiul viorii; primul profesor i-a fost chiar tatăl său, violonist la rândul său, membru în cvartetul celebrului Ştefan Ruha. Au urmat rând pe rând studiile la Liceul de muzică din Cluj-Napoca, la Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti (fostul Conservator „Ciprian Porumbescu”), cursurile de măiestrie şi concursurile de interpretare violonistică la care a câştigat mai multe premii naţionale şi internaţionale.

După licenţă a devenit concert-maestru al Orchestrei de Studio a Radioteleviziunii, ansamblu alături de care a susţinut concerte şi a făcut numeroase  înregistrări. În 1989 a ocupat postul de concert-maestru al Filarmonicii „George Enescu” Bucureşti, dar în mai 1990 s-a stabilit în Italia, unde, în urma concursului susţinut în faţa unei prestigioase comisii al cărui preşedinte a fost Zubin Mehta, Ladislau Horváth a devenit concert-maestrul orchestrei Maggio Musicale Fiorentino, poziţie pe care o ocupă şi în prezent.

Datorită personalităţii sale muzicale multiple, de timpuriu s-a apropiat de dirijatul de orchestră, având până acum ocazia să apară pe podiumul de concerte în faţa ansamblurilor: I Solisti Fiorentini, Orchestra sinfonica din San Remo, orchestra Operei Maghiare din Cluj-Napoca, Musici Mundi, orchestra Accademiei del Maggio Musicale Fiorentino, orchestrele Askania din Magdeburg, Palcoscenico din Pescara, Cappella fiorentina, Risonanza şi altele.

În prezent Ladislau Horváth este şi dirijor principal şi concert-maestru al orchestrei Solisti Fiorentini, iar din toamna anului 2011 şi a fost solicitat să conducă destinele Orchestrei de Cameră a Filarmonicii „Transilvania” Cluj-Napoca.

Contribuţia sa ca prim-violonist, concert-maestru al celebrei orchestre Maggio Musicale Fiorentino sau al orchestrelor Accademia di Santa Cecilia din Roma, cea a Teatrului Carlo Felice din Genova, a Orchestrei Internaţionale a Italiei, Solisti Fiorentini, Orchestra Sinfonica din Tenerife, cea a Teatrului Massimo din Palermo, a fost aprecită elogios de specialişti şi de publicul larg.

Ladislau Horváth nu este doar membru în ansambluri de muzică de cameră, ci şi fondator al unora: CONSONANZA şi orchestra MUSICI MUNDI, formaţii cu o bogată activitate concertistică şi de înregistrări.

CRISTINA ANGHELESCU, solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio, a început studiul viorii la vârsta de 6 ani cu tatăl său, violonistul Aurelian Anghelescu, şi este licenţiată a Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti la clasa maestrului Ştefan Gheorghiu (discipol al lui David Oistrah). Este laureată a numeroase concursuri internaţionale de mare dificultate: J.Thibaud – Paris, 1981; Alberto Curci – Napoli, 1983; Tibor Varga – Sion, 1983; Dr. Luis Sigale – Vina del Mar, 1985; Ceaikovski – Moscova, 1986;  Jan Sibelius – Helsinki, 1990.

Prezenţă activă pe toate scenele Filarmonicilor din România încă din perioada studenţiei, Cristina Anghelescu a fost invitată să concerteze cu orchestre importante la Dresda, Paris, Praga, Bratislava, Caracas, Moscova, Budapesta, Londra, Helsinki şi Madrid. Violonista a efectuat numeroase turnee şi recitaluri în toate ţările Europei, în Taiwan, Thailanda, Coreea, America de Sud şi cea de Nord.

Interpreta apare în multe recitaluri în colaborare cu numeroşi muzicieni români şi străini, abordând un repertoriu deosebit de divers, abordat la cele mai înalte cote artistice. În decembrie 2012 Cristina Anghelescu împreună cu pianistul Mihai Ungureanu au fost invitaţi la Festivalul internaţional de muzică de cameră de la Caserta, Italia.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508