Mâine, 15 aprilie 2010, ora 18:30, la Muzeul Vasile Grigore (Maria Rosetti 29) are loc o întâlnire cu istoricul Georgeta Filitti, care va discuta pe tema “Istoria românilor prin familii: Familia Şuţu”. Evenimentul este organizat de Fundaţia Calea Victoriei.
Familia Şuţu, originară din Epir şi activă la Constantinopol, se stabileşte printr-o ramură a ei în ţările române în secolul al XVII-lea. Mai mulţi membri ajung, pe rând, pe tronul principatelor. Alexandru în Ţara Românească şi Mihai în Moldova, încheie şirul domniilor fanariote (în 1821). Unul a murit otrăvit, celalalt s-a alăturat Eteriei.
Fiul lui Alexandru Şuţu, Nicolae, economist de seamă, a condus politica externă a Moldovei în vremea lui M. Sturdza şi a lui Gr. Ghica. Memoriile sale rămân o frescă expresivă a societăţii româneşti între 1821 şi 1870.
Alexandru, medic legist şi academician, l-a îngrijit pe Mihai Eminescu în ospiciul de la Mărcuţa. Alt academician, Mihai, e socotit părintele numismaticii româneşti.
Iaşii au avut un cronicar deosebit în persoana lui Rudolf Şuţu. Printre cei care l-au ajutat pe principele Carol să revină în ţară în 1930 şi să se proclame rege, a fost şi Dimitrie, căsătorit cu una din frumoasele timpului, Elena, născută Chrisoveloni, care mai târziu devine soţia diplomatului francez Paul Morand.
La Bucureşti amintirea familie se păstrează prin “Muzeul oraşului”, ctitorit în secolul XIX, unde odinioară s-au dat somptuoase petreceri.
Istoria celor câteva sute de membri ai acestei familii cosmopolite se regăseşte în “Cartea de aur”, publicată la Paris de scriitorul Radu Negrescu-Şuţu.
