spot_img

Infodemia, fake news, conspiraţii şi criza mondială de sănătate

Omenirea se confruntă nu numai cu pandemia de coronavirus, care a declanşat colapsuri economice şi sociale, ci şi cu lovituri informatice agresive, cunoscute ca „cyber attacks” sau „cyberterorism”. Cele două ofensive asupra diverselor tipuri de canale media şi reţele sociale au ca urmări, prin  distribuirea informaţiilor false, obstrucţionarea funcţionării în parametri normali a sistemelor sociale, economice şi administrative ale statelor lumii. 

Dezinformările în masă, orchestrate de diverse organizaţii şi preluate de media şi reţelele sociale, uneori ca atare, neverificate şi distribuite ca adevăruri certe, s-au extins şi infiltrat periculos de agresiv în societate. Fenomenul a determinat structurile politice ale Uniunii Europene să ia măsuri împotriva acestui flagel, denumit cu un termen sugestiv „Infodemie”. Termenul este folosit îndeosebi în contextul pandemiei de coronavirus şi înseamnă abundenţă de ştiri false, atât din mediul online, cât și offline, cu scopul de a submina gestionarea crizei din sănătate şi a promova informaţiile alternative ale unor anumite grupuri de persoane sau actori statali.

Ca urmare, în plină epocă a digitalizării și globalizării, dezinformarea se extinde aleatoriu, devenind din ce în ce mai greu de identificat și combătut. Acest lucru nu se întâmplă numai pe reţelele sociale, ci ştirile false sunt fabricate şi distribuite chiar de diferite posturi de televiziune. Astfel, au apărut numeroase valuri conspiraţioniste, în diferite părţi ale lumii, care au luat în vizor teme precum virusul, de pildă: virusul este fabricat în laborator; este un atac bioterorist din partea Israelului; o invadare biologică americană, după cum spune guvernul de la Teheran. Tot la dezinformare şi datul cu părerea doctă, fără urmă de îndoială (ştiu eu din surse că aşa este;a spus la televizor) sunt incluse şi remediile bolii, promovate intens în SUA şi UE: gargara cu apă caldă şi sare în debutul simptomelor te scapă de virus; de asemenea, consumul de usturoi, consumul de alcool, de ardei iute etc. Reţeaua 5G, ce se referă la mărirea vitezei pe internet şi pe aparatele digitale (un film de două ore va fi descărcat pe telefon în două minute, de pildă), reprezintă un alt inamic care ”ne va ucide” ca urmare a unor conspiraţii mondiale. Exemplu: Banda metalică a măştilor medicale este o antenă 5G care distruge creierul. Semnalele 5G răspândesc virusul și sunt responsabile de marile focare (vezi Italia). Vaccinul lui Bill Gates va conține microcipuri controlate cu ajutorul rețelei 5G ş.a.

 

„A început să vă fie clar că totul este o mascaradă?”

 

În România, cele mai multe fake news-uri şi opinii aşa-zis sigure se găsesc pe Facebook şi la anumite posturi tv, avertizându-ne că ne aflăm în plină dictatură medicală şi economică, provocată de ocultele puterilor financiare. După 6 luni de pandemie, a început să vă fie clar că totul este o mascaradă?, spune pe pagina de FB chiar un medic, dr.Răzvan Constantinescu, din Iaşi. Cei care vor să instaureze Noua Ordine Mondială Fascisto-Comunistă, adică Oculta Financiară, sunt satanişti. Satanismul are două principii de bază: inversarea valorilor şi a ordinii naturale a lucrurilor. Adică adevărul este minciună şi minciuna, adevăr, albul este negru şi negrul este alb, Dumnezeu este Satana şi Satana este Dumnezeu…, afirmă cu tărie un alt autor de pe FB.

Cyber attacks nu răpândesc doar ştiri false, ci s-au îndreptat chiar şi spre reţelele naţionale de furnizare sau distribuție a energiei electrice cu intenţia de a le bloca, a anunţat Preşedintele Iohannis într-o conferinţă de presă. Din păcate, respectând dreptul la informare al fiecărui cetăţean care îşi poate lua ştirile de unde vrea, neavând pârghiile verificării pe care nici administraţiile guvernamentale nu le au în totalitate, nu s-a găsit vreo soluție viabilă care să filtreze minciuna de adevăr. Aşadar, acestea sunt semnalele de alarmă că lupta împotriva infodemiei şi atacurilor cibernetice trebuie prioritizată şi inclusă în programele strategice de apărare ale tuturor statelor. Manipularea prin intermediul ştirilor false, alimentată zilnic cu minciuni, invenţii, documente fabricate, spaime, resentimente, este deosebit de periculoasă şi exacerbează conflictele, iar efectul se vede la alegeri şi în modul cum oamenii abordează individual pandemia C-19. Rolul gradului de educaţie, al puterii de discernământ al fiecăruia şi al mass-media, neutralitatea şi obiectivitatea, pot înlătura parti pris-urile şi judecăţile strâmbe. Un astfel de zvon neverificat iniţial şi ajuns pe reţelele de socializare, în care se spunea că Rusia a influenţat alegerile din SUA, este investigat în America, provocând îndoieli în lumea întreagă cu privire la adevărurile politice. Sunt nenumărate astfel de mistificări (unii îşi fabrică biografii şi diplome false), care produc un haos în era tehnologizării, ce ar fi trebuit să fie un instrument al modernizării şi progresului, şi nu unul al manipulării în scopuri meschine şi de obţinere a puterii. Iar în România, răspândirea ştirilor false în preajma alegerilor şi combaterea celor reale, folosindu-se un limbaj al urii, a devenit o slujbă plătită, cu bani, desigur, de către autorităţile politice. În România deja circulă expresii ca Pandemia falsă sau Plandemie, adică asistăm la un plan secret pus în practică prin intermediul pandemiei de coronavirus. Iar autorii conspiraţiilor mondiale sunt Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Big Pharma, Ocultele, Operaţiunea Z20.8, cea mai mare schemă de corupţie şi crimă organizată cunoscută vreodată, Bill Gates, Soros, China, liderii politici ş.a.

 

Prof.univ. Alina Bârgăoanu : Ce soluţii avem?

 

Prima regulă coercitivă este anunţată în Biblie, în porunca a opta din Decalog, „Să nu furi!”, care, la luterani şi catolici, ea devine „Să nu mărturisești strâmb împotriva aproapelui tău!”, adică să nu minţi, ceea ce atrage atenţia explicit asupra tendinţelor umane de a vopsi realitatea în scopuri egocentriste, de obţinere şi statornicire a puterii.

Multe dintre aceste probleme ale lumii contemporane au fost dezbătute de jurnaliştii prezenţi la webinarul Gestionarea știrilor false în contextul pandemiei, organizat de Freedom House, în data de 6 octombrie 2020, în cadrul căruia a conferenţiat prof.univ. Alina Bârgăoanu de la Şcoala Națională de Studii Politice și Administrative din București. D-sa a oferit, printre altele, şi o listă cu aproape 85 de programe de computer, cu ajutorul cărora pot fi verificate ştirile false şi fotografiile trucate. Nu le voi descrie, doar voi enumera câteva, ca dovadă că infodemia reprezintă o îngrijorare şi preocupare la nivel mondial. Printre acestea: Adblock Plus, Bad News, Botometer, Captain Fact, Certified Content Coalition, CrashCourse Media Literacy Videos, Dirt Protocol, Disinformation Index, Factcheck.org, Fakey, Fotoforensics, Making Sense of the News, Misinformation Detector, PolitiFact, PolitiTrue, Polygraph (BBG), Truth Google ş.a. Jurnaliştii de pretutindeni au la îndemână motoare de verificare a falsurilor, dar cea mai sigură metodă este aceea a documentării, verificărilor surselor, contextualizarea, analiza şi propria conştiinţă, toate puse în slujba adevărului şi a informării corecte. Iar consumatorilor de ştiri nu le rămâne decât să discearnă care informaţii sunt toxice şi care, reale, să-şi aleagă autorii şi canalele media credibile. De exemplu, puţini oameni au realizat că o machetă de spital, prezentată luni la rând la tv, însoţită de un text care spunea că s-a construit deja această unitate medicală în sectorul 1 din Bucureşti, este o înşelătorie. O altă minciună care a stat la baza unui rapt financiar a fost instrumentată în judeţul Vrancea, la nivelul Consiliului Judeţean, care raporta că edilii au asfaltat drumul de ţară, plin de hârtoape, către Mănăstirea Vărzăreşti, în realitate şoseaua lipsind cu desăvârşire. Neverificate, aceste ştiri au circulat ca atare pe reţelele de comunicare şi au fost însuşite pe nemestecate. Minciuna, iată, nu mai are picioare scurte şi nu mai iese aşa uşor ca uleiul la suprafaţă. Stă în mâinile noastre să ne corectăm lumea în care trăim, şi asta nu se poate face decât prin educaţie, pentru ca viitoarea generaţie de internauţi să ştie să facă diferenţa între fals şi adevăr, aspect subliniat de autorităţile româneşti care reclamă o reformă reală a calităţii învăţământului.

Istorie. Calul Troian

 

„Minciuna face jumătate din înconjurul lumii înainte ca Adevărul să apuce să-și tragă pantalonii.“ Așa descria Winston Churchill (1874-1965), politician britanic, istoric şi scriitor, acest fenomen care seduce lumea de mii de ani. Fake News este o operaţiune de manipulare străveche, de pe vremea Troiei (3000 de ani, î.Ch.), pomenită de Homer (sec.IX-VIII î.Ch.) în Iliada şi Odiseea, şi în poemul epic  Eneida a lui Virgiliu (70-19 î.Ch.), unde este relatată legenda Calului Troian. Aici minciuna este întrupată de un dar, un cal uriaş din lemn, plin cu soldaţi, care a fost folosit ca strategie de distrugere a cetăţii Troia din interior, la finalul războiului de zece ani dintre ahei şi troieni.

Herodot (484-cca 425 î.Ch.), părintele istoriei, înflorea mult adevărul, iar istorisirile sale erau pline de minciuni pentru a exacerba măreţia Greciei, imaginea şi percepţia ei. Evul Mediu a fost, la rândul său, unul al mistificărilor. Este perioada ciumei, a morţii negre, ce a afectat sute de mii de oameni, timp de 600 de ani, mulți crezând că a venit sfârşitul lumii, perioada vrăjitoarelor arse pe rug, a Inchiziţiei şi a înfloririi artelor. Iar aici, la arte, îl amintim pe Michelangelo care, ajutat de un prieten de-al său, a recurs la un fals, patinându-şi o sculptură ce imagina un înger pentru a o vinde unui cardinal. Nobilul Riario şi-a dat seama că a fost păcălit, dar  sculptura era atât de bine realizată încât a considerat că Michelangelo își merita banii, nu şi prietenul lui.

Anul 1938 îi aduce pe pământ pe marţieni. Ştirea s-a difuzat pe un post de radio care anunţa că un orăşel din New Jersey este invadat de marţieni ce-au coborât dintr-un cilindru căzut pe pământ. Sigur, aceasta era o ştire falsă, de-ajuns ca să producă panică printre ascultători care nu şi-au dat seama că totul este o poveste de Halloween, imaginată de realizatorul emisiunii de radio.

Propaganda nazistă este una dintre cele mai cunoscute şi dramatice minciuni din întreaga istorie. În Germania anilor 1930, naziștii au găsit soluția pentru eliminarea evreilor de pe fața Pământului. Conduşi de ministrul Joseph Goebbels, aceştia au început campania împotriva evreilor pe care-i considerau rasă inferioară. Una dintre cele mai mari minciuni aduse în sprijinul exterminării era aceea că evreii aveau ritualuri secrete, în timpul cărora ucideau copii creștini și foloseau sângele lor pentru pâinea împărtăşirii de Paște.

O mistificare cu multe semne de întrebare o constituie Prioria din Sion, o societate  mitică, secretă, care plănuieşte reinstaurarea dinastiei merovingiene pe tronul Europei şi Ierusalimului. Scriitorul Dan Brown a speculat această temă în cărţile sale, Sângele sfânt şi Sfântul Graal şi în Codul lui Da Vinci, popularizând scocietatea ca fiind reală. Unul din Marii Maeştri ai Prioriei din Sion a fost Leonardo Da Vinci.

Revoluţia de la 1989, considerată lovitură de stat, revoluţie confiscată sau înscenare a serviciilor secrete a devenit, după cum spune istoricul Lucian Boia, o oportunitate pentru noua putere instalată din 1990 până în prezent, de clădire a  României postdecembriste pe minciună şi nu pe sacrificiul pentru libertate al martirilor din Cimitirul Eroilor. Teroriștii din decembrie 1989 sunt realitate, ficțiune sau manipulare criminală?

Cameleoni, mincinoşi, farsori, lumea este plină de personaje precum Pinocchio a lui Carlo Collodi. Oare dintr-o cauză coercitivă au construit saşii din Sibiu Podul Minciunilor?

Maria Dobrescu

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508