spot_img

ICR Viena prezintă trei filme documentare recente despre minorități etnice din România

În zilele de 16, 20 şi 21 decembrie 2016, de la ora 18.00, la sediul ICR Viena, cu prilejul Zilei Minorităţilor Naţionale, Institutul Cultural Român de la Viena şi Ambasada României la Viena prezintă trei filme: ”Paşaport de Germania” (2014, regia Răzvan Georgescu), ”Aliyah DaDa” (2015, regia Oana Giurgiu) şi ”Dui Rroma” (2014, regia Iovanca Gaspar).  Documentarele au în prim-plan minorităţile germană, evreiască şi romă din România.

Pașaport de Germania spune povestea celui mai amplu negoț de oameni din Europa secolului XX: vânzarea organizată, sistematică a întregii populații germane din România către Republica Federală Germania. Documentarul se axează pe istoriile personale ale celor direct afectați de acest transfer. În timpul prezenței lor continue de 850 de ani înTransilvania și de peste 200 de ani în Banat, germanii au înfruntat vitregiile naturii, valurile de mongoli și epidemiile, s-au opus tentativelor de asimilare ale maghiarilor și românilor, au îndurat deportările în Bărăgan și în Uniunea Sovietică. În ciuda greutăților, au prins rădăcini aici și s-au bucurat de o poziție socială confortabilă. Până când s-a pus la cale negoțul și germanii au dispărut – practic, peste noapte – din România… Cu ce fel de probleme se confruntă astăzi un om care a fost „vândut“ astfel ? Care sunt consecințele personale, morale – dar și sociale – ale acestui transfer de populație la mai bine de 25 de ani de la desăvârșirea lui? Care este prețul libertății? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care vă invită să reflectați Pașaport de Germania.

Trailerul filmului aici: https://vimeo.com/109615066

Produs de Hi Film Productions (România), Februar Film (Germania) și Răzvan Georgescu

Coprodus de: HBO România, MDR, RBB, cu sprijinul: Programului Media al UE, Hessische Filmfoerderung, SRTv și Robert Bosch Stiftung

Producători executivi: Ada și Alexandru Solomon, Florian Hartung

Cameră: Alexandru Solomon, Sami Karim, Marius Beșu

Montaj: Wolfgang Lehmann, Cătălin Cristuțiu

Muzică: Remus Georgescu, Anatol Ștefăneț/Trigon

Aliyah DaDa, primul documentar de cinema regizat de Oana Giurgiu, este o incursiune în istoria evreilor din România, în relația când absurdă, când paradoxală dintre români și evrei, ca un tablou suprarealist care se construiește vizual printr-o serie de colaje, îmbinând contextul istoric cu amintiri și istorii individuale. Povestea este decupată vizual în stil dadaist, într-un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România.  În 1882, o comunitate mică din Moinești pleca spre Țara Sfântă, pentru a întemeia una din primele colonii evreiești din Palestina. De atunci și până azi, drumul evreilor către Israel se împletește cu istoria României moderne, într-o relație de iubire și ură ale cărei consecințe nu le vom putea cuantifica vreodată. Filmul abordează subiecte delicate, cum ar fi apropierea României de Germania nazistă, persecuția evreilor, Pogromul de la Iași, implicarea lor în construcția Partidului Comunist sau înțelegerile economice secrete din perioada comunistă dintre România și Israel. Premiera în Austria a filmului Aliyah DaDa marchează anul aniversar 2016 – 100 de ani de la naşterea curentului DaDa.

Trailerul filmului aici: https://youtu.be/jnE2mBynpes

Aliyah DaDa este o co-producţie Libra Film Productions şi Hai-Hui Entertainment, realizată cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Programului MEDIA al Uniunii Europene. Montajul filmului este semnat de Letiţia Ştefănescu, imaginea de Mihai Tănase, iar sunetul a fost realizat de Sebastian Zsemlye şi Alex Dragomir de la Raza Studio. Producătorul filmului este Tudor Giurgiu.

Dui Rroma, documentarul regizoarei româno-austriece de etnie romă, Iovanca Gaspar, redă povestea vieții lui Hugo Höllenreiner (1933, München ‒ 2015, Ingolstadt), membru al populației sinti din Germania care a supraviețuit mai multor lagăre de concentrare și a fost victima experimentelor lui Josef Mengele. Filmaul este realizat în dialog cu tânărul compozitor rroma Adrian Gaspar, originar din România şi autor al oratoriului intitulat „Synphonia Romani – Bari Duk“, inspirat de experiența lui Hugo Höllenreiner. Adrian Gaspar semnează de asemenea și coloana sonoră a documentarului. În anul 2013, lui Hugo Höllenreiner i-a fost înmânat Premiul austriac pentru memoria Holocaustului – Austrian Holocaust Memorial Award (AHMA). Producţia Dui Rroma a obţinut Premiul Televiziunii Austriece pentru Educația Adulților în anul 2015. Trailerul filmului aici: https://vimeo.com/96100739

Produs de Ani Amari Muzica

Cameră/montaj: Pasha Badr Eslam

Cameră: Matthias Krizantis

Cameră/sunet: Stefan Zwieauer

Montaj/sunet: Jürgen König

Mixaj sunet: Peter Utavy

Proiecţia documentarului Dui Rroma are loc în prezenţa muzicianului Adrian Gaspar, partenerul de discuție în film al protagonistului Hugo Höllenreiner.

Prezentarea filmelelor Aliyah DaDa şi Dui Rroma, se înscrie în seria de manifestări culturale care marchează președinția română a Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA).

Ziua Minorităţilor Naţionale din România este sărbătorită începând din anul 1998 de minoritățile etnice din România: albanezi, armeni, bulgari, cehi, croați, evrei, germani, greci, italieni, lipoveni, macedoneni, maghiari, polonezi, romi, ruși, sârbi, slovaci, tătari, turci şi ucraineni. Pe data de 18 decembrie 1992, Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice – ca document internaţional care defineşte, la nivel ONU, Drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor în general, astfel încât multe state i-au recunoscut importanţa prin promovarea zilei de 18 decembrie ca zi a minorităţilor naţionale.

www.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508