spot_img

ICR Budapesta sprijină participarea unui grup de cercetători români la conferinţa “Paradigmatic City: Capitals and Their Successors”

În perioada 13 – 16 octombrie 2016, ICR Budapesta sprijină participarea unui grup de cercetători români la conferinţa „Paradigmatic City: Capitals and Their Successors”. Reuniunea este o etapă din suita de trei astfel de conferinţe academice organizate de Centrul de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC) din cadrul Universităţii din Bucureşti. Evenimentul de la Budapesta este organizat în colaborare cu Universitatea din Miskolc şi cu Muzeul Literaturii „Petőfi” din capitala ungară.

Participanţii provin din: Bulgaria, Cehia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia, Portugalia, Spania, SUA, Turcia, Ungaria. Acestora li se vor adăuga tineri cercetători (masteranzi şi doctoranzi), care vor prezenta lucrări de specialitate în limba engleză.

Profesor dr. Mihaela Irimia, specialist în Studii Britanice, predă Literatură şi Cultură Britanică din Secolul al XVIII-lea, Teorie Culturală, Istoria Ideilor şi Studii Culturale, la nivelul studiilor de licență, masterale şi doctorale. Este director de studii al Centrului de Studii Culturale Britanice (BCSC), director al Centrului de Excelenţă pentru Studierea Identităţii Culturale (CESIC), precum şi director al Şcolii Doctorale de Studii Literare şi Culturale (SDSLC) a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti. Printre afilierile sale profesionale se regăsesc: European Society for the Study of English (ESSE), Asociaţia Filologică Română (AFR), Romanian Association for English and American Studies (RAEAS), Hellenic Association for the Study of English (HASE), British Society for Eighteenth-Century Studies (BSECS), American Society for Eighteenth-Century Studies (ASECS), International Society for Eighteenth-Century Studies (ISECS), Societatea Română pentru Studii de Secol al Optsprezecelea (SRSSO), Deutsche Gesellschaft für Englische Romantik, Asociaţia Română de Literatură Comparată (ARLC). A fost profesor Fulbright la Harvard, bursier la St. John’s College Oxford, cercetător la Yale, Baylor, Bodleian Library, Taylor Institution Oxford şi este alumnă New Europe College. Dintre publicaţiile sale în domeniu, următoarele constituie o selecţie reprezentativă din ultimii 5 ani: „Dante, ‘The Greatest Figure of World Literature,‘” Dante in the Nineteenth Century, ed. Adina Ciugureanu & Stephen Prickett, în International Journal of Cross-Cultural Studies and Environmental Communication, Vol. 4, nr. 1, 2015; Literary Topoi, Vision and Techniques in Cultural Context, București: Editura Universității din București, 2015; Literature and the Long Modernity, Amsterdam – New York: Rodopi, 2014; „Romanian Romanticism,” în European Romanticism: A Reader, ed. Stephen Prickett, London – New Delhi – New York – Sydney: Bloomsbury 2014, (C) 2010; „No chimney half so foul appears, as doth the human heart: (S)weeping the City Clean from Blake to Popular Culture,” în Romantic City Scapes, ed. Jens Martin Gurr și Berit Michael, Trier: Wissenschaftlicher Verlag Trier, 2013. Este autoarea a peste 200 de articole şi studii, traduceri din literatura română în engleză, precum şi traduceri în română din literatura britanică şi americană.

Dragoş Manea este asistent doctorand la Universitatea din București, unde predă seminare de literatură britanică, literature americană și curs practic. Principalele sale direcții de cercetare sunt adaptarea istoriei, fantezia istorică, memoria culturală și relația dintre etică și ficțiune. Printre publicațiile sale relevante se numără:”Arenas of Memory:Spartacus and the Remediation of Historical Narratives” (în Spartacus in the Television Arena: Essays on the Starz Series, ed. Michael G. Cornelius, McFarland, 2015) și „Leonardo’s Paradoxical Queerness: Da Vinci’s Demons (Starz, 2013-) and the Politics of Straightwashing” (în Queer TV in the 21st Century, ed. Kylo-Patrick Hart, McFarland, 2016).

Cezara Dragomir este studentă la Universitatea din București, în prezent urmând cursurile Masteratului de Studii Culturale Britanice. A absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția de Filologie, specializarea Engleză-Rusă, lucrarea ei de licență intitulându-se Identitatea de Gen în Romanul Valurile de Virginia Woolf: Dialogism, Subconștientul și Eul Androgin, iar domeniile ei de interes includ: istoria ideilor, construcția identității, studii de gen, teorie literară și teoria adaptării. Printre lucrările sale se numără: The Russian Appropriation of Hamlet: Arhetipurile lui Hamlet în Literatura Rusă (prezentată la Conferința Anuală a Departamentului de Engleză, 2016), Ekphrasis în Anna Karenina (prezentată la Sesiunea Științifică a Studenților Departamentului de Filologie Rusă și Slavă, 2014).

Radu Stoica este doctorand al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București. A absolvit Programul Masteral „British Cultural Studies” la Universitatea București în 2012, titlul lucrării sale de dizertație fiind „Symbols and Narrative in Clifford Geertz’s Interpretative Anthropology”. Lucrarea sa de licență s-a numit „Meta-narrative and Inter-textuality in John Fowles’ The Magus”. În prezent, lucrează la teza sa de doctorat care poartă numele „Social Conscience and Interracial Violence in John Coetzee’s Work”. Este, de asemenea, asistent universitar la Universitatea București, trainer de limba engleză la un centru cu predare în limbi străine și traducător autorizat pentru limbile engleză și spaniolă.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508