Noul roman din colecția „Biblioteca de Literatură Neoelenă” aparține scriitorului cipriot Stavros Christodoulou și a apărut la editura ateniană Kalentis. Interesul pe care-l poate stârni cititorului român opera unui reprezentat al tinerei generații de prozatori ciprioți este dublat în acest caz de faptul că acțiunea se petrece în mare parte la București. Personajul principal, Grigorios Mihail, este trimis de Partidul Comunist cipriot la școala de partid care funcționa în anii ’50 inițial la Brașov, apoi la Otopeni. Povestea lui se împletește cu cea a lui Theodoris Kyrzis, refugiat politic grec, de care îl va lega o strânsă prietenie și prin intermediul căruia cunoaște îndeaproape viața comunității refugiaților politici, comunitate frământată și debusolată, unii dintre membrii ei, între primii Theodoris Kyrzis, înțelegând prăpastia dintre idealurile pentru care luptaseră și realitățile societății socialiste. Cei doi se vor îndepărta treptat, atât din cauza modului cum privea fiecare încrederea în partid și în idealurile comuniste, cât și a faptului că ajung să aibă o relație de iubire clandestină cu aceeași femeie, o tânără ospătăriță de la Hotel Național, accesibil în epocă numai elitei comuniste. Tânărul cipriot este racolat de securitate, devenind persoană de legătură a regimului Ceaușescu și nevoit să deschidă o afacere în țara sa. În fiecare vară, în luna iulie, se întâlnește, la București sau la Londra, cu „tovarășul ministru” – numele de cod al reprezentantului securității – căruia îi raportează mersul afacerii și tot ce era demn de semnalat pe plan politic în Cipru. Peste ani, în iulie 2014, protagonistul revine la București, retrăind momente petrecute aici din anii când „visase o altfel de viață” și constatând cu amărăciune cât de iluzorii fuseseră visele lui de tinerețe.
În cuvântul la ediția românească autorul își prezintă explicit intenția: „În romanul Hotel Național, acțiunea care se desfășoară în prim-plan este povestea eroilor cu ideologie de stânga, care au trăit toate evenimentele din deceniul anilor ’50 până în zilele noastre. În plan secundar mustesc toate acele întrebări, căutări, speranțe dezmințite și dezamăgiri legate de romantismul unei ideologii zdrobite în aparatul de represiune al puterii de stat. Nu este vorba de un roman istoric în sensul strict al termenului. Istoria este protagonistul invizibil al romanului întrucât evenimentele istorice determină în mod decisiv viața eroilor”.
În cuvântul-înainte scriitoarea ateniană Chrysa Fanti fixează romanul în tradiția literaturii grecești care a abordat tema Ocupației și a Războiului Civil, tradiție reprezentată de nume de seamă precum Stratis Tsirkas, Dimitris Hatzis, Antonis Samarakis, Vasilis Vasilikos, Mari Douka. «După cum în prozele similare ale celei de-a doua generații postbelice, trauma istorică, în loc să fie cicatrizată, devine de fapt mai profundă din cauza inerției pe care o aduc înfrângerea și lipsa de încredere în orice este „eroic” sau „epic”, la fel și în Hotel Național, înfrângerea politică și invalidarea socială vin să intensifice agonia, neliniștea existențială, înstrăinarea și sentimentul vinovăției personale, ducând nu numai protagoniștii, dar majoritatea persoanelor care-i înconjoară, la o singurătate generală și aproape inexplicabilă. O senzație de absurd, de zădărnicie și înstrăinare interioară foarte apropiată de spiritul existențialismului și al contestării intelectualilor francezi ai acelei epoci.»
„Cât de ușor este pentru cineva să judece istoria și protagoniștii săi privind lucrurile retrospectiv și dintr-un climat de siguranță? ” – se întreabă autorul. Și continuă: „Cât de compatibilă este Stânga cu puterea? Este o altă întrebare care străbate problematica romanului. Și care îl face actual, dacă ne gândim la numeroasele fapte de curaj din epoca noastră care s-au dovedit zadarnice..Acestea sunt întrebări care se referă la a doua lectură a istoriei. Mi se pare că este foarte comod să judeci istorii ale oamenilor sau chiar istoria propriu-zisă cu aroganța celui care pretinde că deține adevărul absolut. Asta am urmărit să explic în romanul Hotel Național. Am însoțit eroii în drumul lor plin de încercări, cu dispoziția de a nu-i judeca.”
Cartea a stârnit dezbateri în lumea literară greacă și cipriotă, dat fiind că pune în discuție o temă delicată și dureroasă, căderea comunismului și dizolvarea blocului socialist, cu consecințe asupra vieții oamenilor. În opinia lui Yorgos Moleskis, poet și traducător, care urmărește atent fenomenul literar din țara sa, Stavros Christodoulou „mânuiește tema cu bună cunoaștere a lucrurilor, la care l-au condus atât experiența jurnalistică, cunoașterea poveștilor de viață ale multor oameni care s-au aflat în vârtejul evenimentelor istorice și politice ale vremii, cât și experiențe personale ale tatălui său…[Autorul] a reușit să topească toate acestea, în mod absolut convingător, într-o operă cu personaje vii, bine portretizate și, totodată, să reconstituie climatul politic și social al unei epoci fluide și cu schimbări devastatoare”.
Un roman a cărui scenă principală de desfășurare este Bucureștiul anilor socialismului, descris de un profesionist al condeiului, jurnalist și scriitor al cărui talent a fost salutat de critica literară încă de la debut, are toate atuurile să devină o lectură interesantă și captivantă pentru cititorul român.
După studii de drept la Atena, Stavros Christodoulou (n.1963, la Nicosia) s-a dedicat carierei jurnalistice, pe care o practică de 30 de ani. Romanul său de debut, Hotel Național ( 2016, Editura Kalentis), a fost inclus pe lista scurtă a Premiilor de Stat pentru Literatură în Cipru, iar următorul, Ziua când râul a înghețat (Editura Kastaniotis, 2018), a fost încununat cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene în 2020 și cu Premiul de Stat pentru Roman în Cipru. Al treilea roman, Trei trepte Istoria, i-a apărut în 2020 la Kastaniotis. Nuvele ale sale au fost incluse în diverse antologii, cea mai recentă fiind Le Grand Tour : Autoportrait de l’Europe par ses écrivains (Éditions Grasset, Paris, 2022).
Traducerea este semnată de Christina Christodoulou-Todea, fondatoare, în 1995, la Nicosia, a Alianței Românilor din Cipru. A transpus în limba română șase romane aparținând unor scriitori ciprioți de seamă (Yannis Katsouris, Panos Ioannidis, Elli Paionidou, Vivian Avraamidou-Ploumbi, Emilios Solomou) și Istoria Ciprului de Katia Hatzidemetriou.
Ediția a apărut cu sprijinul firmei Baker Tilly Klitou and Partners LTD.
STAVROS CHRISTODOULOU
Hotel Național
Traducere din limba neogreacă: Christina Christodoulou-Todea
Cuvânt-înainte: Chrysa Fanti
Cu un cuvânt al autorului la ediția românească
Editura Omonia, 2022
