spot_img

(H)arta lui Cozo

Pentru Cozo, 2017 a reprezintat anul în care și-a concretizat un proiect de suflet, „Harta. Teritorii portabile” ca manifestare ce marchează încheierea unei serii de lucrări ce au avut drept fundament formal și estetic harta României. Muzeul de Artă din Craiova a fost prima gazdă a expoziției personale „Harta. Teritorii portabile” (08.06-10.07), fiind apoi itinerată la Muzeul de Artă din Arad (19.07-09.08).

Rememorez perfect prima hartă expusă de Cozo în cadrul unei expoziţii a tinerilor artişti organizate la Galeria Eforie (1996), intitulată “Luna curăţeniei”, un inedit assemblage de deşeuri compuse mozaicat în conturul hărţii României, în mijlocul căreia trona ironico-patriotard tricolorul-făraş, ca răspuns plastic la numeroasele acţiuni civice de tip comunistoid iniţiate de primăriile din Capitală şi din ţară la acel moment.

Ironia şi autoironia sunt apanajul artei create de Cozo, un sarcastic contemplator al societăţii, şablonizând formal, în cheie Pop Art, problematicile socio-politice ale României ultimilor 27 de ani. Afirm 27 de ani deoarece Cozo a performat din timpul studenţiei în această direcţie, creativitatea sa manifestându-se multifaţetat în pictură, performance, instalaţii, assemblage şi artă obiectuală.

Seria hărţilor create ulterior de Cozo au dovedit un stil puternic imprimat de ironie şi chiar umor negru, fiind portrete globale ale unei Românii închistate în limitele strategiilor geo-politice. Astfel, Cozo devine un strateg al imaginii de factură Pop Art, în care, artificiindu-se de prezenţa expresivă a fiului său (like father like son) creează o extraordinară frescă postmodernă  de “tablouri votive” ce reflectă tipologia poporului român patriot şi patri-hoţ: iubitor de fotbal (dar dezamăgit constant de “performanţele” României în domeniu), bisericos (chiar habotnic, îngrăşând cu generozitate buzunarele slugilor lui Dumnezeu în speranţa obţinerii iertării divine), luptător (mai degrabă pentru interesele altuia, decât pentru verticalitate politico-militară), muncitor (şi foarte prost plătit pentru munca prestată, de unde şi exodul în Occident), îmbogăţit peste noapte (corupţie, mafie interlopă), bolnav (şi <ne>îngrijit în conformitate cu conţinutul plicului).

Mai târziu, şablonul României devine elementul principal al performance-urilor lui Cozo, dovedind încă o dată că România este prietena lui şi că tot ceea ce i se întâmplă ca român, lasă un semn adânc în sufletul său de artist, exorcizându-şi astfel “durerea” în mod sarcastic. Hărţile devin un joc al minţii, un loculus ce intermediază strategii, competiţii, dueluri între cel puţin două persoane. România lui Cozo este şablonul repetitiv al unei civilizaţii axate pe conflictualitate sportivă, militară, politică, luând forma unei mese: de petrecere, de conferinţe europene, de tenis, de şah, de joacă cu tancuri, mese care exprimă dialog sau conflict, exprimă acţiunea unei puteri asupra alteia. Astfel, (H)arta lui Cozo poate fi, în opinia mea, un revival de tip Komar şi Melamid doar că manifestarea este în zona românescă a artei obiect, o ironizare postmodernă a acţiunilor socio-educative comuniste, dar şi a celor de tranziţie către democraţia actuală. Cozo îndrăzneşte să problematizeze plastic aspecte ale moralităţii poporului şi a conducătorilor lui, critica sa dovedind, alături de execuţia impecabilă a lucrărilor, că artistul este un fin observator al realităţii şi un “exemplar unic” al artei contemporane româneşti, un nume de referinţă în creaţia artistică de după 1989.

Diana Savu, critic de artă

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508