spot_img

Gregor Schneider sau arhitectura ca practică în arta contemporană

Câștigător al  marelui premiu Leul de Aur al Bienalei de Artă de la Veneția în 2001, Gregor Schneider este un foarte cunoscut artist contemporan, ale cărui lucrări se cer experimentate, nu vizitate. Practica sa artistică – în care arhitectura joacă un rol esențial – este greu de etichetat, aflându-se la intersecția dintre artă conceptuală, process art, instalație site-specific și sculptură. Am experimentat pentru prima dată o instalație de-ale sale la cea mai recentă ediție a decenalei Skulptur Projekte Münster, în 2017. După mai bine de o oră de așteptat la coadă în căldura verii (era iulie, iar vizitatorii aveau acces câte unu-doi maxim), am intrat curioasă în instalația-apartament cu titlul ‘N. Schmidt Pferdegasse 19 48143 Münster Deutschland’, montată în muzeul LWL-Museum für Kunst und Kultur. Recunosc, la momentul respectiv nu am înțeles prea bine multiplele referințe subtile la care artistul face trimitere și nici nu prea am rezonat cu ceea ce acesta transmite. Ulterior însă, am avut ocazia de a revizita practica artistului german Gregor Schneider și de a căpăta o nouă înțelegere asupra viziunii sale artistice.

Conștientizarea faptului că accesăm valorile universale prin lentila culturii în care ne-am format și că aceasta determină o perspectivă anume asupra artei, mi-a oferit o cheie de citire aproape imagologică a expoziției personale Gregor Schneider ‘Camere Moarte / Dead Rooms’ de la MARe – Muzeul de Artă Recentă din București, curatoriată de Erwin Kessler. Am realizat totodată că atât MARe, unde ‘Dead Rooms’ poate fi vizitată între 13 februarie și 4 mai 2020, cât și lucrările lui Gregor Schneider aduc în atenția publicului diferite feluri în care dimensiunea arhitecturală subscrisă artei contemporane poate activa memoria locului.

Arhitectura este, fără îndoială, importantă în organizarea unei expoziții, în elaborarea unui concept curatorial sau a unei instalații site-specific dar, în practica lui Gregor Schneider, arhitectura este fundamentală, întrucât ea reprezintă chiar principalul material de lucru al artistului. În principiu acesta documentează, constuiește și dărâmă structuri ale unor clădiri cu o anume simbolistică în memoria personală sau colectivă, amintind de moșteniri dificile ale sale sau ale unei întregi națiuni. Poate cel mai controversat exemplu de utilizare a arhitecturii la Gregor Schneider a fost achiziționarea casei în care s-a născut Joseph Goebbels – unul dintre liderii regimului nazist, Ministrul Propagandei și cancelarul celui de-al Treilea Reich pentru o zi (după sinuciderea Führerului) – casă pe care a demolat-o bucată cu bucată, păstrând doar pereții exteriori, documentând întreg procesul, pentru ca apoi să expună rămășițe din ea.

Fie că vorbim de distincția sa cu Leul de aur la cea de-a 49-a ediție a Bienalei de Artă de la Veneția, unde a reprezentat Germania, fie că vorbim de controversele stârnite de proiectele sale care au legătură cu fosta reședință a lui Goebbels, Gregor Schneider se revendică spațiului german într-un mod asumat. Felul în care identitatea sa germană îi influențează practica artistică mă duce cu gândul la observațiile curatorului sloven Igor Zabel, care par încă destul de valabile și relevante, în ciuda faptului că de la moartea s-a scurs mai bine de un deceniu. Referindu-se, într-un articol apărut în 2001, în ‘Words of Wisdom: A Curator’s Vade Mecum on Contemporary Art’, la apartenența sa la spațiul Europei de Est, Igor Zabel remarca faptul că de la un artist se așteaptă câteodată să ‘reprezinte’ o anume ‘identitate’. În acest sens, Gregor Schneider pare a reprezenta o identitate germană, reușind, în același timp, să abordeze o estetică ale cărei valențe sunt universale. Ansamblurile de mese și scaune, perdelele, geamurile, încăperile aseptice pe care le integrează în lucrările sale sunt de o familiaritate bulversantă și ar putea fi (de) oriunde în lume.

Ana-Daniela Sultana-Cipariu

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508