spot_img

Geometrii de lapte

Poezia română post-Revoluţie stă foarte bine la capitolul reflectării trăirilor maternale/paternale, la liricizarea înmuguririi fiinţei umane. ”Dorm dar stau cu tine” (Editura Charmides), placheta Denisei Duran, este cea mai sinceră şi mai sensibilă apărută în această direcţie. Nu întotdeauna sinceritatea şi sensibilitatea sunt mărci ale unei literaturi de calitate, cum se ştie. Majoritatea poemelor-notaţie de aici sunt dublate de o remarcabilă inteligenţă emoţională, însă. În loc să pălăvrăgească despre minunăţia e de copil, poeta pune la treabă miracolul relaţiei mamă-bebelaşă şi îi trasează un contur artistic. Ca la Ion Creangă, aici este vorba despre bebeluşul universal, nu despre o anumită fetiţă fetişizată de părinţi isterizaţi. De la particular se realizează proiecţia în universal, condiţie a artei adevărate. Dar, aşa cum particularul fără valenţe universale sfârşeşte ca reportaj, aşa şi universalul fără ancorare în particular devine apă dublu distilată aseptică şi impersonală. Aşadar, aici mama spune rugăciunea în locul micuţei – ca şi cum ar spune-o ea, sfătuieşte bunica -, iar fiecare gest, privire, gângurit este plin de semnificaţie. Pofta de comunicare, tactilă şi gângurită, până una alta, este imensă. Relaţia mamă fiică este subtilă, fină şi parcă reciproc admirativă. Dragostea este ardentă, dar nu kitschoasă, ci vibrantă. După efortul primei ridicări în funduleţ şi oboseala în care sfârşeşte curiozitatea nesăţioasă, mama se înduioşează: „Mai puiuţ de-atât nu va fi niciodată”.

Este o surpriză acest volum al Denisei Duran, căci anterior ea se afirmase cu o poezie inteligentă, informată teoretic şi adesea îmbibată de un scepticism când întristat, când caustic. Ceea ce caracterizează versurile ei era o detaşare aproape ştiinţifică de realitatea poetizată. Inteligentă este şi colaborarea cu Floarea Ţuţuianu. Artista a inserat în volum imagini alb-gri realizate cu diverse tehnici. Fotografiile ce surprind diverse părţi ale corpului bebeluşei sunt feliate, alunecate, suprapuse ori combinate cu desene naive ori cu obiecte geometrice. Ideea este relevarea artisticităţii fragilului, fragedului şi inocentului.

În toate aceste poeme nu transpare vreodată epuizarea sau iritarea ţipătoare a copilului. În poezia română bebeluşia şi maternitatea/paternitatea sunt anvelopate în muzicalitate şi radiaţie paradisiacă. Poeticitate, aşadar, ce poate fi şi poetică dacă scriitorul surprinde cu acuitate analogii inexplicabile: „În timp ce doarme, oftează uneori de mulţumire şi liniştire: de două/ ori, scurt. Nu o dată şi lung, de oboseală şi griji, ca oamenii mari”.

Aş putea foarte bine boteza acest tip de scriitură ca poezie-traducere. Cam aşa ceva aveau în vedere şi romanticii de fază secundă: arta ca descifrare a mesajelor universului-hieroglifă. Pentru proaspăta mamă, copilaşul nu este doar centrul universului, ci universul în sine: „Când e supărată şi plânge de ceva timp, bombănind singură la ea în pătuţ, începe să strige tot mai clar şi mai tare: maaa-ma!, maaa-ma! Mama nu e un cuvânt, e un strigăt de ajutor”.

Aşadar, Denisa Duran nu inovează mijloacele poetice, ea recurgând la acel juste millieu care încă le plăcea clasiciştilor la apariţia impresioniştilor, adecvare ce poate exprima limpede un mesaj puţin poetizat în detaliu până acum. Metoda este behavioristă, dar se autodepăşeşte prin surprinderea unor momente delicate, fragile şi sublime ce pun în valoare splendoarea fiinţei umane ingenue. Această viziune romantic-rousseauistă este completată de fineţea cu care mama traduce gesturile, gângurelile şi chemările copilei. Atractivitatea poeziei derivă din simbioza între două fiinţe ce (re)descoperă lumea şi îşi găsesc noi sensuri una prin cealaltă. O poezie a relaţionării, corespondent extern al poeticii relaţionării ţupiene.

După bebeluşenie începe faza copilărelilor, cu invenţii de limbaj şi o viziune originală a lumii. Spectaculoasă este şi faza a doua, dar mai subtilă se dovedeşte prima, comunicarea efectuându-se tactil şi pre-lingvistic, aproape telepatic. Încheierea acestei faze este cuprinsă într-o metaforă pertinentă: „Azi are un an.//Mi se pare că a ieşit din bebeluşenie ca un fluture din cocon. Uşor şi mătăsos”.

Denisa Duran a ştiut să profite la modul cel mai înţelept de experienţa virginală a primei maternităţi şi de cea a bebeluşeniei. Întrebarea este cum poate rezulta poezie din ceva aparent atât de simplu, după experimentele hipersofisticate ale modernismului înalt şi, mai ales, după livrescul postmodernismului românesc ori după fracturile unor douămiişti. Este această soluţie a simplităţii tandre doar o reuşită pasageră, ori merită a fi cultivată în vederea re-apropierii cititorilor de poezie? În viziunea mea, adevărata simplitate echivalează cu eleganţa, iar eleganţa se obţine greu, după îndelungi rafinări ale substanţei care stă la baza capacităţii de selecţie. Simplitate au încercat să obţină şi cei din sub-promoţia 2000+ ori gruparea pixelică, dar acolo era căinare, plictis şi înduioşare faţă de căţei şi păpădii. Treabă nu prea autentică, mai ales când se manifesta la (viitori) bărbaţi pasionaţi de bere. Denisa Duran interpretează, aşadar, partitura potrivită pentru că scrie atât din cunoaştere a tehnicilor poetice, cât şi dintr-o anumită euforie a fiinţei. Chiar dacă nu toate poemele au aceeaşi intensitate a sensibilităţii şi miraculosului minimalist, unele sunt remarcabile şi împrospătează lirica actuală. Poeta şi-a demonstrat eficacitatea şi flexibilitatea instrumentului poetic şi în volumele anterioare. Acum ea confirmă capacitatea de a se reinventa, de a rămâne interesantă şi în alt registru.

Felix NICOLAU

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508