spot_img

Finisaj & Performance, la NAG Pop Up Gallery

Joi, 13 noiembrie 2014, orele 19:00-21:00,  la NAG Pop Up Gallery @ Magheru One (etaj 7, Blvd. Gen. Gheorghe Magheru nr. 1, București), în cadrul programului DUPĂ 25 DE ANI organizat de Asociației Ephemair, vor avea loc Finisajul expoziției  NEGRU AURIU, artist Radu Mocanu, curator Ioana Ciocan, arhitect Attila Kim & Perfomance-ul PREZENȚA OBLIGATORIE, Gabriela Mateescu și Marina Oprea, selectat de Ioana Ciocan.

GABRIELA MATEESCU & MARINA OPREA: „Prezența obligatorie”. Selectat de Ioana Ciocan. Prezentare făcută de Diana Miron.

Rușinea de a nu fi într-o școală bună.

Rușinea de a avea note proaste.

Rușinea de a intra într-un liceu prost.

Rușinea de a nu lua bacul.

Rușinea de a fi într-o școală profesională.

Rușinea de a fi la seral.

Rușinea de a fi la o facultate particulară.

Rușinea de a intra la taxă.

Rușinea de a nu avea o diplomă de facultate.

Dincolo de dificultățile examenelor de bacalaureat și de admitere în facultăți, elevii trebuie să facă față presiunilor ce vin din partea părinților. Urmele lăsate de comunism, atunci când locurile la facultăți erau limitate și greu accesibile pentru majoritatea populației se resimt și la nivelul mentalității generației tinere. Necesitatea dobândirii unei diplome de studii superioare depășește orice înclinație sau interes pentru un anumit domeniu. Copiii nu se mai pregătesc pentru o singură specializare. Admiterea, ce se bazează de multe ori doar pe media de la bacalaureat, face accesul la o facultate mult mai facil, dincolo de numărul exagerat de locuri, care nu au o corespondență reală pe piața de muncă. Fuga după un loc la buget indiferent de vocație și înscrierea la mai multe facultăți, oricare ar fi profilul, devin rezonabile în acest context. Listele uriașe de înscriere la facultăți, denotă dezinformarea în ceea ce privește piața de muncă și cerințele reale ale acesteia. Majoritatea studenților se înmatriculează apoi unde au intrat la buget, sau  alții care  nu au avut medii prea bune, ajung la taxă, pentru ca apoi să se angajeze din primii ani, ajungând  absolvenți de studii la zi, cu serviciu de 8 ore în paralel. Diploma e doar un accesoriu necesar, având în vedere dezinteresul total manifestat. Și astfel ne trezim cu o copleșitoare majoritate de tineri absolvenți  de studii superioare, între care este imposibil să faci vreo diferențiere la angajare. Având în vedere că totuși locurile de muncă oferite sunt majoritar pentru persoane cu studii medii, profesionale, muncitori calificați sau necalificați, rămânem cu o pondere imensă de potențial irosit. Copiii, care ar putea să se pregătească din timp pentru locurile de muncă pe care în sfârșit vor ajunge să le ocupe, trec prin niște inutili ani de profesionalizare și specializare în domenii care nu reprezintă nici un interes pentru ei, din cauza RUȘINII DE A NU AVEA O FACULTATE. Listele de la avizier devin astfel un element crucial în determinarea viitorului unui tânăr, petrecându-și singuri sau alături de părinți momente cruciale și umilitoare în fața lui. Presiunile părinților, care nu au avut astfel de oportunități, și pentru care singura  alternativă o reprezenta calificarea pentru fabrici, uzine, etc. se reflectă asupra copiilor, împingându-i în direcții profesionale nedorite.

RADU MOCANU: „Negru auriu”. Curator Ioana Ciocan. Arhitect Attila Kim

„Scena politicǎ contemporană rezidă sub amprenta geopoliticii petrolului, ce se regăseşte frecvent în agenda guvernelor şi se manifestă într-o multitudine de forme, fiind dominate clar de componenta militară.” Având un efectiv impresionant de 300 000 de militari în 1989, armata română era folosită, gratis, de către statul comunist, ca forţă de muncă la culesul porumbului, sfeclei şi cartofilor. Tot la muncile câmpului erau scoşi şi elevii, studenţii şi profesorii, dar pe câmpuri separate. Deprofesionalizată, armata devenea un instrument al comunităţii pus în slujba partidului, care, laolaltă cu muncitorii, ţăranii şi intelectualii, lucra cu spor la dezvoltarea ţării. Disponibilizările masive şi restructurările au făcut ca acum, în 2014, armata română să aibă un efectiv de 80 000 de militari, dintre care, în Afganistan, aproximativ 2000. Scena politicǎ contemporană poartă amprenta geopoliticii petrolului, ce se regăseşte, frecvent, în agenda guvernelor şi se manifestă într-o multitudine de forme, dominată clar de componenta militară. În 12 ani (2002-2014), de când trupele române sunt prezente în Afganistan, 23 de soldaţi români şi-au pierdut viaţa acolo. Expoziţia „Negru Auriu” (18 octombrie – 13 noiembrie 2014) este dedicată lor.

„Negru auriu” este un proiect produs în cadrul evenimentului ART ON DISPLAY a cărui primă ediție are loc în București in perioada 16 – 26 Octombrie 2014, finanțat de Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti – ARCUB prin programul cultural Bucureşti 555.

Prin NAG Pop Up Gallery, organizatorii Nopții Albe a Galeriilor își propun să continue încurajarea artiștilor români emergenți prin producția și prezentarea de lucrări și expozitii de artă contemporană. În condițiile în care posibilitățile de producție în arta contemporană românească sunt extrem de reduse, NAG continuă seria proiectelor special produse de-a lungul celor opt ediții, ultimul fiind expoziția PASAJ, artiști Michele Bressan, Lea Rasovszky și Larisa Sitar; curator Diana Marincu (Anexa MNAC, 23.05-12.07.2014).

În parteneriat cu Magheru One, Crama Liliac și R77, NAG Pop Up Gallery a debutat în perioada 23 august – 21 septembrie 2014 proiectul „După 25 de ani” prin expozitia Andreei Dobrin „Ţică! A căzut Ceauşescu!”, curator Ioana Ciocan, arhitect Attila Kim. Prin proiectul „După 25 de ani”, ne propunem să marcăm în spațiul NAG Pop Up Gallery cei 25 de ani post decembrie 1989. Expozițiile și performance-urile tinerilor artiști născuți înainte de ’89 și crescuți după ’89, acest sfert de veac va fi împărțit în subcapitole alese într-un mod care marchează un posibil traseu de înțelegere a schimbării: memoria locurilor pierdute, memoria Revoluției povestite și nu trăite, identitatea comunistă vs. capitalistă, memoria momentelor „perfecte” din comunism și a utopiilor cincinale nerealizate.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508