spot_img

Expoziție VR Muzeul Abandonului la fostul Leagăn de Copii Sf. Ecaterina

Trei premiere  și o incursiune expozițională mixtă, ce vă propune o călătorie între real și virtual, între București și Sighet, dar mai ales printre poveștile abandonului în societatea românească întinse pe o perioadă de 125 de ani. EXPOZIȚIA VR Muzeul Abandonului este co-finanțată de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București Afectiv 2022. Primul proiect muzeal exclusiv digital și participativ din România anunță o nouă întâlnire cu publicul în cadrul Expoziției VR MUZEUL ABANDONULUI. Evenimentul va avea loc în clădirea emblematică a fostului Leagăn de Copii Sf. Ecaterina, care devine pentru prima oară spațiu expozițional. Tot pentru prima oară vor fi expuse și documente inedite din perioada 1903 – 1948 din arhiva instituției, care vorbesc elocvent despre evoluția fenomenului abandonului în România. A treia premieră este legată de funcționalitatea de realitate virtuală a Muzeului Abandonului, care este disponibilă acum în cadrul expoziției digitale Sighet.Cămin Spital și va putea fi explorată de vizitatori prin patru stații VR. 

Expoziția VR MUZEUL ABANDONULUI va avea loc în perioada 28 – 30 octombrie 2022, la fostul Leagăn de Copii Sf. Ecaterina (zona Arcul de Triumf), acces prin Bulevardul Mărăști în actualul sediu al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1. 

PROGRAM: 

Vineri, 28 octombrie, orele 14.30 – 18.30

Sâmbătă, 29 octombrie, orele 10.30 – 18.30

Duminică, 30 octombrie, orele 10.30 – 18.30

Bine ai venit într-un spațiul dedicat uneia dintre cele mai tulburătoare povești ale României – povestea copiilor abandonați.” – așa își va întâmpina Muzeul Abandonului vizitatorii între 28 și 30 octombrie. Expoziția VR MUZEUL ABANDONULUI invită publicul la o explorare de documente de arhivă și artefacte digitale care scot la iveală fragila poveste a copilăriilor frânte. Muzeul Abandonului și-a asumat la apariția sa, în urmă cu un an, această responsabilitate de recuperare memorială a istoriei abandonului în România ultimilor 50 de ani, cu focus pe perioada comunistă și efectele decretului 770 asupra societății românești. De aproape un an, echipa multidisciplinară a muzeului, alcătuită din istorici, psihologi, antropologi, oameni de comunicare și jurnaliști – explorează obsesiv întrebările legate de cum am ajuns să abandonăm, ca națiune, sute de mii de copii… dar, mai ales, de ce continuăm să deținem recordul european la abandon, chiar și astăzi. 

Documentele inestimabile păstrate de DGASPC  Sector 1 în fostul sediu al Leagănului de Copii Sf. Ecaterina au permis echipei Muzeul Abandonului să analizeze chiar mai departe acest fenomen, către zorii începutului de sec. XX. Veți putea vedea 5 obiecte unicat, expuse pentru prima oară publicului, 5 registre ce cuprind frânturi din istoria în date a copiilor care au ajuns la Leagănul de Copii Sfânta Ecaterina între anii 1903 și 1948, dar și fragmente din povestea acestei clădiri simbolice pentru revoluția protecției copilului în România. Aceste documente vor permite, în anii următori, extinderea cercetării și înțelegerea abandonului în evoluția sa socială și culturală de-a lungul diferitelor epoci.

Am avut onoarea să regăsesc aceste 5 registre aflate în cadrul Direcției. Pentru mine sunt o amintire constantă a importanței istorice a acestei instituții, care a reprezentat o veritabilă revoluționare a felului în care protecția copilului era percepută și aplicată în România, la începutul sec. XX. Între cele două războaie mondiale, Sf. Ecaterina a adăpostit aproape 3000 de copii și a fost un pilon esențial al intervenției sociale în România. Mă bucur că putem expune pentru prima oară aceste documente, mai ales după operațiunea amplă de conservare și decontaminare la care au fost supuse de specialiștii arhiviști ai Muzeului Abandonului”.  – Mariana Țâțan, Director general al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială și Protecția Copilului Sector 1.

Expoziția VR MUZEUL ABANDONULUI trasează o linie imaginară între două puncte de cotitură în istoria protecției copilului în România; pe de-o parte punctul nașterii acestui domeniu social, așa cum a fost el proiectat și gândit la începutul secolului XX  și reflectat în documentele Leagănului de Copii Sf. Ecaterina și, pe de altă parte, punctul de dezintegrare morală a protecției copilului, mutilarea la care s-a ajuns în comunism, prin înființarea căminelor-spital și degradarea până la dezumanizare a felului în care copiii erau tratați în îngrijirea statului. Povestea Sighet-Cămin Spital este emblematică pentru această deraiere morală și va putea fi explorată de vizitatori prin intermediul a 4 stații de realitate virtuală în care este expusă prima expoziție imersivă din România pe tema abandonului.”  – Oana Drăgulinescu, fondatoare Muzeul Abandonului.

Expoziția VR MUZEUL ABANDONULUI va avea loc în zona colonadelor din laterala Capelei Sf. Ecaterina, unul dintre spațiile arhitectonice emblematice pentru complexul de clădiri ale cărui planuri sunt semnate de renumitul arhitect I. D. Berindei.

Aplicația imersivă a Muzeului Abandonului a fost dezvoltată de Sabin Șerban, Dan Făcăeru, Marius Hodea și Cosmin Bloju, sub coordonarea lui Ciprian Făcăeru, directorul creativ al Augmented Space Agency. 

*

EXPOZIȚIA VR Muzeul Abandonului este co-finanțată de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului București Afectiv 2022. Pentru informații detaliate despre programul de finanțare al Primăriei Municipiului București prin ARCUB puteți accesa www.arcub.ro. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Primăriei Municipiului București sau ARCUB. 

Partener: DGASPC Sector 1. 

Parteneri media: Radio România Cultural, Gala Societății Civile, IQads, Scena9, Zile si Nopti, Iqool, Spotmedia.

Eveniment facebook aici: https://www.facebook.com/events/5481655388556820 

DESPRE MUZEUL ABANDONULUI:

www.muzeulabandonului.ro

Muzeul Abandonului. Muzeu-forum digital și participativ este un proiect independent inițiat de Asociația Q-Arts, ce își propune o mapare a culturii abandonului și redarea unei narațiuni istorice a fenomenului abandonului și instituționalizării copiilor în România.

Muzeul Abandonului a fost distins în anul 2022 la Gala Premiilor Administrației Fondului Cultural Național (AFCN) cu Premiul pentru Incluziune Socială și Dialog Intercultural și la Gala Societății Civile cu trei Premii I la secțiunile: Artă și Cultură, Impact Social, Campanii de comunicare pe teme sociale.

Muzeul Abandonului este prima instituție muzeală integral digitală din România și conține o expoziție de tip aplicație virtuală web și un modul VR ce facilitează o experiență exploratorie interactivă, cu  un conținut muzeal care utilizează metode mixte de documentare ce variază de la cercetarea de arhivă, interviuri, mărturii, documentare foto-video, fotografie 360 și scanare 3D ce sunt expuse publicului într-un format tridimensional și interactiv ce împrumută limbaje specifice noilor media, jocurilor video și realității virtuale. 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508