spot_img

Expoziția „ROMLAG 1945 – 1965” la Muzeul Hărților

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) în parteneriat cu Muzeul Ororilor Comunismului în România (MOCR) vă invită să vizitați expoziția „ROMLAG 1945 – 1965”, deschisă la sediul MNHCV în  perioada 6 iulie – 28 august 2022. Programul de vizitare este de miercuri până duminică, între orele 10:00 – 18:00. Preț bilet: 5 lei (tarif întreg). Vernisajul expoziției va avea loc pe 6 iulie, ora 17:00. La acest eveniment, intrarea este liberă. Titlul expoziției derivă din termenul „gulag” și face astfel trimitere la sistemul concentraționar și represiv instituit în perioada premergătoare, dar și în timpul regimului de tip stalinist instaurat în Republica Populară Română. Narațiunea personalizată a spațiului represiv și totalitar este realizată printr-o abordare interdisciplinară, ce reunește noile media și cercetarea cartografică. Îmbinarea celor două arii permite o experiență inedită și imersivă de vizitare, intervalul 1945-1965 fiind prezentat prin intermediul hărților, fotografiilor și documentelor aduse în premieră în fața publicului.  

Odată ce vizitatorul interacționează cu obiectul fizic, harta expusă și materialul fotodocumentar, itinerariul este marcat de o instalație interactivă bazată pe utilizarea noilor tehnologii. Hărțile interactive digitale redau în mod particularizat istoria Romlagului, iar vizitatorul poate controla integral experiența de învățare și gradul de aprofundare, în funcție de interesul asociat tematicilor integrate în expoziție.

 

Expoziția „ROMLAG 1945 – 1965” cuprinde 5 secțiuni tematice Rezistența, Revoltele, Închisoarea Politică, Deportările și Frontierele. Fiecare zonă de cercetare analizează impactul regimului represiv prin utilizarea hărților ca instrument de orientare istorică în procesul de analiză a fenomenului comunist în România.

Rezistența este abordată cronologic prin evidențierea a două mari faze: prima între 1944, anul în care au luat naștere primele grupări, și 1947, iar a doua între 1948 și începutul anilor 1960.

Revoltele au fost adevărate răscoale țărănești, ele fiind îndreptate atât împotriva politicii de transformare socialistă a agriculturii – denumirea propagandistică a colectivizării, cât și împotriva regimului comunist. Totodată, astfel de reacții violente au avut loc în mai multe regiuni din România, precum și în 1962, ultimul an al colectivizării.

Penitenciarul a conferit comuniștilor două moduri principale de control. Primul este  exterminarea deținuților declarați drept irecuperabili pentru noua orânduire social-politică, precum elita politico-militară a statului român interbelic, printre care foști prim-miniștri,

 

miniștri, sau personalități din domeniile culturale, economice și religioase. Cel de-al doilea este reeducarea unui segment al populației concentraționare, percepută de regim ca fiind recuperabilă; erau văzuți astfel tinerii, studenții, muncitorii și țăranii, aceștia fiind principalele categorii de victime ale reeducării prin violență de tip Pitești.

Deportarea a început în dimineața zilei de 18 iunie 1951, între orele 02:00-3:00, moment în care trupele represive implicate s-au deplasat la domiciliul celor care aveau să fie deportați, aceștia figurând pe listele întocmite special pentru această acțiune. Operațiunea efectivă de deportare a început la ora 04:00. În total, 20271 de militari au fost implicați în desfășurarea deportării. Urcați în trenuri, deportații au fost lăsați în câmp deschis, fiind nevoiți să-și construiască propriile adăposturi.

Frontierele marchează fenomenul fugii din România, care a crescut în intensitate după ce comuniștii au câștigat prin fraudă alegerile din 19 noiembrie 1946. Au fost arestați principalii lideri ai partidelor de opoziție, au dispărut partidele de opoziție și s-au cristalizat cele două blocuri politice: lumea occidentală și cea comunistă. În urma acestor încercări de trecere a frontierei, cei prinși, care ulterior au fost condamnați și închiși în penitenciarele politice din România comunistă, aveau să fie cunoscuți în lumea carcerală sub denumirea de „frontieriști”.

 

Expoziția face parte din seria de evenimente organizate cu prilejul desfășurării la București a Conferinței Internaționale de Cartografie Istorică (ICHC), în perioada 4 – 8 iulie 2022. Conferința este unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cartografiei istorice și este organizată în premieră în România de către Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi în parteneriat cu Facultatea de Istorie a Universității din București și cu Asociația „Imago Mundi”. Toate informațiile legate de program, taxe de participare, taxe speciale pentru studenți, accesul pentru o zi, sau în sistem remote, sunt publicate pe website-ul ICHC: https://ichc2022.muzeulhartilor.ro/

 

Realizarea expoziției:

Coordonator proiect Alexandru Groza, manager MOCR

Curator: Irina Hasnaș, muzeograf MOCR

Cercetare istorică: Dr. Dumitru Lăcătușu, Centrul Cercetare Istorică

Direcție artistică și interacțiune: Sebastian Comănescu

Design grafic:  Alexandra Poienari

Programare: Emil Drăgan

 

Parteneri instituționali:

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhivele Naționale ale României, Facultatea de Istorie a Universității din București, Fundația Culturală Memoria, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței Sighet, Asociația Foștilor Deținuți Politic Filiala București, Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan, Fundația Corneliu Coposu, Memorial Închisoarea Pitești.

 

Mulțumiri speciale:

Ioana Voicu Arnăuțoiu, Prof. univ. dr. habil George Enache, Muzeograf Adrian Zăinescu

 

Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. MNHCV își propune ca, prin grija pentru patrimoniu și interpretarea lui, prin activități destinate specialiștilor și comunităţii, să devină o instituție relevantă pentru public și pentru cultură, promovând cercetarea, interactivitatea, educația pe tot parcursul vieții, dialogul şi angajarea creativă. http://www.muzeulhartilor.ro

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508