La Editura „eCreator” din Baia Mare (Colecția Poesis, 2021) vede lumina tiparului cartea de poezie – „Evadare unde încep îngerii”, semnată de Iulia Dora Marinescu. Volumul conține două părți: „Înapoi în mine” și „Oglinzi concave”, în care autoarea își dezvăluie emoții, gânduri și sentimente într-un joc al cunoașterii de sine. „Evadare unde încep îngerii” este al treilea volum de poezii al poetei Iulia Dora Marinescu. Cartea poate fi comandată online.
”Cu o poezie a introspecției, a reculegerii chiar revine-n prim-planul literaturii Iulia Dora Marinescu, după o asumată, îndelungă și chiar nedreaptă (ne)liniște poetică.
În atari condiții ea respiră în orice poem, în orice vers și-n orice metaforă aerul celest al vindecării propriilor răni sufletești, o anume dorință de izbăvire-n cuvânt transfigurând o scriere de-o spectaculoasă prospețime.
Îndelungul exercițiu al scrisului se vede-n finețea de bijutier cu care și-a tușat și reliefat imaginile, tăietura-n vers permițându-i să se depărteze de alunecosul și tenebrosul tărâm al (de)plângerii și lamentării, fapt salvator ce pune într-o lumină benefică elemente campestre ce-o puteau ține captivă unui spațiu investit cu puteri trezitoare la chemările ancestrale-ale unei naturi ce-și modifică din mers rostul primar.
Iulia Dora Marinescu (nu) trece poezia tăcerilor îndelungi prin nihilisme, se deschide dincolo de întrebări redevabile, o anumită extracivilizație atemporală proprie ființând într-o existență simplă, profundă și motivațională, o ambivalență oximoronică observată constant și subliniată cu tușe sigure.
În poezia ei domină atmosfera reveriei și revenirii la viață, eliberarea de trecut – ca timp și spațiu fizic ori sacral – având darul de-a înviora stenic orice respirație poetică, demers temerar aristotelic atunci când statuează exact în legătură cu ființa și nimicul, context din care ea desprinde încredințarea că propriile trăiri au justificarea măririi la dimensiuni planetare și că actualele emoții febrile desprinse din actul creației sunt conforme rostului originar.”
Ioan Romeo Roșiianu
