spot_img

Enigmă şi metafizică

Moda romanelor esoterice e mai mult decât o tendinţă a pieţei internaţionale de carte. Ea corespunde, la limită, unei nevoi profunde pe care publicul cititor o resimte ca pe o presiune de ordin vital. Enigmaticul, underground-ul, secretul înseamnă, pînă la urmă, nu simple toane, ci mărcile unei frustrări aproape ontologice. Şi atenţie – termenul „frustrare” desemnează, în acest caz, o lipsă, o amputare, un deficit dramatic. Oamenii au nevoie de mister, ei resimt acut pierderea relaţiei cu illo tempore, se simt văduviţi de o dimensiune esenţială a vieţii lor – raportarea la sacru. Efect al modernităţii iniţiate o dată cu Revoluţia Franceză, laicitatea a făcut mult bine, dar mai ales rău. Dezinvestirea realităţii prin punerea între paranteze a misterului divin, mai mult, caricaturizarea sacrului, trimiterea lui în derizoriul factual al cotidianului, fie el jurnalistic sau literar, au însemnat toate lovituri fatale date unui status quo milenar, întemeiat pe o experienţă existenţială ce răspundea unui orizont de aşteptare riguros definit. Iar această aşteptare nu este una formală, ci corespunde profund structurii spiritului omenesc, din Occident ca şi din Orient.

Astăzi, aderenţa la sacru s-a pierdut. Chiar şi în registrul literaturii de calitate golul generat de izgonirea nietzscheană a lui Dumnezeu nu a putut fi umplut cu nimic altceva. Ficţiunea nu este de ajuns pentru suplinirea sacrului, imaginaţia nu îndeplineşte nici o funcţie compensatorie a transcendentului abolit. Trăirea estetică nu este decît un ersatz pentru credinţa religioasă. Astăzi, nu mai e de găsit nici măcar furorul laicizat al avantgardelor artistice de dinainte de Primul Război Mondial, el însuşi o atitudine spiritualistă, chiar dacă à rebours.

Pe scurt, cititorii au nevoie de o nouă literatură impregnată subtil de o religiozitate mascată. O literatură care să-i scotă din cenuşiul cotidianului şi să-i mîntuiască de alienarea foiletonismului mediatic şi consumerist.

Întru întîmpinarea sanitară a unei asemenea nevoi vitale vin, surprinzător, doi autori români, Otilia Sîrbu şi Cristian Tiberiu Popescu, prin romanul lor scris la două mîini, Iniţiere în splendoare, apărut recent la Tipografia UBIK din Bucureşti. Cartea lor, deşi fructul unui proiect ficţional, dezvoltă o miză cu mult mai importantă decît simpla şi pînă la urmă banala satisfacţie de ordin estetic. Pe de altă parte, graţie excelenţei scriiturii ce conferă altitudine spirituală romanului Iniţiere în splendoare, cei doi scriitori români se distanţează şi de maculatura, de altfel extraordinar de bine vîndută, a unui Dan Brown sau Paulo Coelho.

Cum spuneam, cartea Otiliei Sîrbu şi a lui Cristian Tiberiu Popescu se „mîntuieşte” estetic printr-o scriitură polifonică, bine articulată la nivelul contrucţiei epice, în care diferenţa de gen este excelent camuflată. Practic, deşi scris la două mîini, romanul nu suferă din pricina biauctorialităţii nominale, ci pare, surprinzător, scris de un singur artist. Perspectivele sînt multiple, cred că putem vorbi chiar despre o viziune „madrigalescă”, căci destinul celor doi eroi, arheologul Oscar Graff şi soprana Celia Santorini, este reflectat în mai multe discursuri şi conştiinţe ale personajelor de rang secund. Că e vorba de Sigi, de Alex, de Edi, companioni şi discipoli ai marelui arheolog, cel care a descoperit în Deşertul Iudeii mormîntul lui Irod cel mare, sau că e vorba de Sophia, sora Celiei, ori de Aislin, dansatoarea irlandeză, ceea ce impresionează este subiectivitatea asumată a mărturisirii, fiecare personaj contribuind astfel cu fragmente de percepţie la conturarea a două portrete psihologice extraordinar de complexe. Privite din varii unghiuri, plecînd de la diferite experienţe personale, reconstituirile vocilor secunde au darul să acorde încă şi mai multă vitalitate şi coerenţă eroilor cărţii.

Faptele sînt simple, excepţionalitatea lor indubitabilă. Un avion se prăbuşeşte în Deşertul Iudeii din motive misterioase, există un singur, miraculos supravieţuitor, soprana Santorini, salvată de arheologii conduşi de Graff. Între Oscar şi Celia se stabileşte o relaţie de o profunzime ireală, cei doi par a se cunoaşte dintr-o altă dimensiune, comunicarea lor sfidează logica discursului obişnuit. Personajele sînt legate printr-un sentiment din care carnalitatea este abolită, iar pulsiunea este convertită în spiritualitate pură. Dispariţia lor finală în deşert, la fel de enigmatică, sugerează o căutare spirituală de proporţii şi o iluminare inspirată de învăţăturile marelui lider gnostic Simon Magul, probabil unul dintre „fraţii” majori ai lui Iisus Christos, renegat ulterior de fariseismul doctrinar impus de paulicieni.

Dar de ce acest titlu echivoc? Ce are a face „splendoarea” cu o naraţiune excepţionalistă, bine pigmentată cu mistere, unele chiar de natură poliţistă? Şi pînă unde se întinde trama enigmistică, pentru a face apoi loc mizei esoterice? De fapt, adevăratul ţel al autorilor este tocmai acela de a coagula o comunitate de „vizionari”, de cititori care, sătui de prozaismul laic şi gri al cotidianului, să cerceteze noi posibilităţi de soterie colectivă prin adoptarea unei alternative la monopolul laicismului generalizat. Ficţiunea este intrumentul lor, neliniştea metafizică rezervorul lor de energie.

De ce nu? Poate că de aici se va naşte o nouă sensibilitate, poate că acest roman are şanse să devină punctul zero al unei alte priviri asupra condiţiei umane…

Valentin Protopopescu (Revista Cultura, nr. 439 (35), 2013)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508