spot_img

„După ce toate pier, după ce se sfârşeşte destinul nostru, ca fiinţe simbolizante, rămâne doar dragostea”

La Editura Limes a apărut în anul 2012 volumul de poezii „Nimicitorul”, semnat de Aurel Pantea. „Aurel Pantea scrie chiar dinlăuntrul senzaţiei de neantificare şi face filmul acut, clinic al acesteia. Rapoartele sale nici nu mai sunt rapoarte de angoasă, ci transmisiuni în direct ale descompunerii, ale putrezirii fiinţei, ale degenerescenţei lente şi implacabile. Senzaţia acestei lentori a detracării e atât de profundă şi de temeinic aşezată încât nici nu mai produce spaime: ea doar se reproduce. Calm, de-a dreptul ataraxic, poetul notează doar progresia agonică a acestei dezagregări şi face reportajul cangrenării lumii, al climatului de exterminare prin vidare lentă. Nimicitorul lui Aurel Pantea nu e un cavaler al apocalipsei ca spectacol dramatic; e un virus al fiinţei, o insinuaţie malefică şi concretă a descompunerii. El nu procesează o tragedie, ci doar o agonie. Una atât de detaliată în senzaţii încât nu-i de mirare că la capătul ei stă, cu necesitate, o rugăciune terifică, de o necruţătoare autenticitate.” (Al. Cistelecan) Andra Rotaru a dialogat cu Aurel Pantea, în exclusivitate pentru AgenţiadeCarte.ro

Puterile cuvântului lăcătuit” ar trebui bine păstrate. Ce se întâmplă atunci când lumea le respectă?

Limbajul posedă, în intimitatile lui, energii distructive. Ceea ce noi numim limbaj e doar o epifanie eufemizată a acestor energii. În intimităţile sale, limbajul e foarte aproape de puterile latente ale tăcerii. Poetul nu respectă limbajul, aşa cum este dat tuturor, el violentează  întruparea îndeobşte a limbajului, el e un explorator al puterilor limbajului. E ceva divin/ demonic în limbaj.

Personajul s-a împăcat cu ceea ce i se oferă, iar asta îi scade din vitalitate: “a vorbi despre alţii e scriitură fadă pe ziduri”. Revolta există, însă, şi în stare pasivă.

Poetul, se ştie, e un explorator al sinelui. Acolo găseşte toate traseele umanului. El nu poate vorbi decât despre acest sine. În această realitate lăuntrică, găseşte eboşe, proiecte ratate, germinaţii ale altor existenţe. Cum să vorbească despre alţii, chiar aşa e, a vorbi despre alţii e scriitură fadă pe ziduri. Poetul îi găseşte pe ceilalţi în epifaniile sinelui.

Personajul observă ceea ce e în jur, fiind prins în propria-i muţenie. Accentul trece dinspre limbajul extrovert, înspre cel introvert; “sunt rezident într-o patrie inflamată de mesaje”. Salvarea nu se petrece mistic, ci “din lăuntrul meu urcă spre ceruri/ bestia învingătoare”. O aşteptare febrile a revitalizării, într-o altă lume?

Patria inflamată de mesaje e o realitate ocultată de sensuri secundare. O formă a exilului. Patria spiritului poetic, păstrându-mă în acest termen, e fascinantă şi ameninţătoare. Ea e o formă agresivă a limbajului. Ca în cenzura visului, spiritul poetic eufemizează această agresiune.

“Vorbele mele au crescut în mine şi mi-au pus trupul în hău” Din ce a luat naştere “sămânţa nimicitorului”?

Fragmentele citate de dumneavoastră, descripţii, în fond, ale relaţiei cu energiile de neformalizat ale sinelui, în intâlnirile sale cu limbajul, sunt ilustrative. Spiritul poetic , se ştie, e realitate morfogenetică. El are funcţie eufemizantă. Potenţialul său morfogenetic nu denaturează, dar temperează necunoscutul din limbaj. Spiritul poetic a fost definit ca „principiu formal”. Rostul acestui principiu formal e să dea formă la „ceva nelămurit”. Întâlnirile principiului formal cu nelămuritul fac poemul. Pe de altă parte, deşi, în aceste întâlniri, spiritul poetic are credinţa că epuizează semantismele nelămuritului, când poemul devine obiect estetic, constată că nelămuritul a rămas intact. Astfel, se scrie poem după poem. În profunzimile vieţii noastre lăuntrice, există ceva neinteresat de formă. Forma e eufemizantă şi ocrotitoare, dar ne subliniază fără milă exterioritatea. Spiritul poetic, agent formalizant, are intuiţia potenţialului nimicitor al acestor profunzimi. De recitit epistola către Corinteni a Sfântului apostol Pavel (cap. 13). Destinul nostru e să ajungem facie ad faciem  cu o realitate transformală, cu sacrul, în fond. Trăind per speculum in aenigmate, trăind simbolic, n-avem acces total la aceste profunzimi. După ce toate pier, după ce se sfârşeşte destinul nostru, ca fiinţe simbolizante, rămâne doar dragostea. Până atunci, să ne urmăm destinul în patriile noastre fatal formale. Vivat nisus formativus!

Articole recomandate

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508