spot_img

Drumul spre şamanii din noi…

Pentru cine o cunoştea numai pe poeta Adina Dabija, trebuie să-şi revizuiască degrabă… prejudecăţile literare. Iată că un poet poate fi şi un foarte bun prozator, ceea ce, trebuie să recunoaştem, se întâmplă mai rar. Dovada este romanul „Şaman”, apărut la Polirom, anul acesta. Mai că aş pune rămăşag că este doar prima parte, ţinând cont de componenta autobiografică a cărţii, deosebit de importantă, care ne conduce de la Măgina, localitatea magică a copilăriei din Ardeal, prin Galaţi şi faleza sa la fel de magică, Bucureşti, până în Canada…

În partea a doua am aştepta să vedem cum Adina Dabija, pe care îmi place să o văd ca pe un personaj al lui Salinger (imaginar, evident), ajunge la New York (unde locuieşte acum), metamorfozându-se în acel „vindecător” (aşa cum îşi prezintă meseria actuală, din care trăieşte, bazată pe medicina tradiţională chineză) atât de apropiat de ceea ce se înţelege prin şaman…

Şi fiindcă a venit vorba despre un anumit imaginar legat de America, mai că aş mai compara cartea Adinei cu acea cutie de bomboane a lui Forrest Gump… Fiecare capitol dintre cele nouă are o altă cremă, cu ingrediente mereu spurprinzătoare, fără ca unitatea structurală să fie atinsă, deşi, practic, o jumătate din ea se petrece în România iar cealaltă peste Atlantic… Prin asta sugerez că, literar vorbind, chiar veţi avea ce savura…

De la o descriere a anumitor cercuri scriitoriceşti (ochii de rechin ai unui de recunoscut Boe te pot urmări mult timp!), meditaţii asupra literaturii („În anii de beţie ai poeziei nu făcusem decât să gravitez deasupra lucrurilor şi să le transform în abur”; la un moment dat are revelaţia scrisului-gârâială!; „În literatură se scrie bine, cu stil, dar prost (…) Este suficient de puternică pentru a salva pe cineva?”), relaţia cu Sacrul („Doar gândul că au existat oameni ca Iisus, Buddha, Milarepa, Steinhardt… îmi dădea curaj să merg înainte”) într-o lume desacralizată (în pofida sondajelor care tot dau rezultatul că suntem un neam, sau o specie, profund religios/religioasă!), amănunte ale vieţii de jurnalist (cu aventuri cât se poate de prozaice), copilărie, adolescenţă (aici Galaţiul este personaj principal!) şi… încet, încet ne apropiem de ceea ce aş putea numi o altfel de chemare a sălbăticiei ( parcă Hölderlin spunea că în preajma sălbăticiei se simte cel mai bine sfinţenia), de fapt a Spiritualului (poate într-o manieră aproape hippie, dacă nu cumva mai apropiată de ceea ce a căutat personajul (real, real, de a şi murit în sălbăticie!) lui Jon Krakauer în „Into the wild”…

Mai exact, Adina Dabija, personajul Adinei Dabija ia contact cu ceea ce putem numi mirajul, dar şi miracolul eschimos (spiritualitate, mod de viaţă ş.a.), la început oarecum idealizat, dar ajungând să fie comparat cu cenuşiul societăţii româneşti de tranziţie… Deoarece chiar ajunge să-şi dorească să întâlnească într-adevăr poporul inuit, poate chiar să-şi regăsească sufletul în nemărginirea albului de gheaţă şi zăpadă canadian…

În ultimă instanţă, simplificând la maximum, este o carte despre suflet şi… puterea iubirii: „Pentru o secundă mi-a fost dat să-mi văd forma sufletului…” În urma unor întâlniri esenţiale (triunghiul amoros sau aproape amoros întâlnit/trăit în prima parte a şederii în Lumea Nouă este doar o experienţă, tratată aproape în stil Pascal Bruckner sau, dacă vreţi, Henry Miller, acesta fiind amintit pe undeva; în perioada bucureşteană parcă) în acea lume a Nordului, eroina porneşte „demersul anevoios al eliberării şamanului” din ea. Poemul scris în transă şi reprodus în carte (pagina 190) rezumă în stilul aproape spartan al poemelor eschimose revelaţia: „Inima mea ştie de ce bate/ fără ca eu să ştiu./ Doar Tu, care converteşti toate pierderile în câştig/ ştii de ce bate inima mea…(…) Inima mea când vorbeşte nu ştie să spună decât un singur cuvânt,/ dar pe acela îl spune atât de tare de răsună tot universul -/ până la Tine şi înapoi:/ Iubire.”

Între un elogiu adus Aventurii Profunde, spirituale, apropo adus şi viziunii unităţii transcendente a religiilor, Poezie şi Poveste, Adina Dabija mai că ar da o nouă definiţie Omului: „dragostea particulelor solare pentru liniile magnetice ale Pământului”.

Şi poate între frumuseţea aurorelor boreale şi cea a omului care caută eliberarea nu sunt mari diferenţe.

adi george secară

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508