spot_img

Două caiete şi-un roman

E posibil să mai existe – după „Caravana cinematografică”, „Marea amărăciune”, „Trenul de noapte”, „Adolescent” ori „Spovedania” – prejudecata critică potrivit căreia Ioan Groşan ar fi doar un umorist talentat? E posibil, desigur, pe un evantai de interpretări căzând alături de text, dar cu aerul că-l soluţionează pe înţelesul bietului cititor.

În „Un om din Est”, romanul îndelung aşteptat, cancelaria profesorilor nu mai reprezintă centrul de putere şi decizie profesională, ca în „Marea amărăciune”. Nici factorii de răspundere ideologică pe unitate nu mai au acel rol de capac etanş pus peste existenţele oamenilor muncii. Tovarăşa directoare merge, în prezentul activ sau evocat al romanului, cu ochii în jos, după ruşinea de fi căzut, şi încă de două ori, în buda şcolii.

Profesorul de biologie, care vrea cu ardoare să intre în Partid, va ajunge în cele din urmă s-o cunoască biblic pe tovarăşa Szekely, secretara P.C.R. a Şcolii generale nr. 1. Maiorul Dobre, şeful Securităţii, va fi ridiculizat de un General venit de la Centru, adică de la Bucureşti. Aproape fiecare personaj poate apărea, succesiv şi alternativ, într-o lumină a agresivităţii oficioase sau într-una a umilinţei ierarhice. Mereu cineva va fi mai sus decât altcineva, şi tot aşa, până la figura sacrosanctă a Tovarăşului Prim, Ceauşescu. Ierarhiile realităţii socio-politice sunt întoarse însă, răsturnate ca în joacă pe hârtie, în caietul roşu pe care profesorul de română Iuliu Borna îl ţine secret. Căci scrisul lui dirijează, cu o exactitate a detaliilor care îl înmărmureşte în primul rând pe el, ţinutele, intervenţiile şi experienţele celorlalţi.

Dacă acest profesoraş alcoolic, cu pasiunea pescuitului şi veleităţi literare, pre-scrie mai multe secvenţe ale romanului, prietenul şi colegul său Nelu Cucerzan (zis Sanepidu’) descrie altele, deja consumate. Iuliu e aproape terorizat de ce-i iese. Nelu relatează cu lux de amănunte ce-a făcut şi-a dres. Jocul acestor două perspective rulează şi developează „Un om din Est”, intersectează vizual acţiunea şi o motivează, recuperează verigi lipsă şi aduce, prin deplasarea camerei de luat vederi în puncte şi unghiuri diferite, reconsiderări şi reinterpretări ale unor situaţii ce păreau clasate. Pe lângă consistenţa caracterologică, romanul are o vitalitate prozastică datorată şi acestei permanente modulări, glisajului fin sau, dimpotrivă, rapid de la o realitate exterioară, accesată prin diversele experienţe erotice ale lui Nelu Sanepidu’, la una care se va materializa, halucinant, din filele lui Iuliu Borna.

Scriitor în varii registre, Ioan Groşan reuşeşte să meargă pe fiecare dintre aceste fire, unul oarecum mai colorat (sexul serializat al lui Nelu), altul mai sumbru şi ascuns, proiectat în exterior numai prin întâmplările pe care le provoacă (scrisul generator al lui Iuliu). Schema se complică o dată în plus prin aceea că don Juan-ul de provincie altoit cu Ostap Bender se confesează borgesianului său coleg de catedră într-un suculent roman epistolar, un caiet foşnind de acuplări şi brăzdat de reflecţii meditative la marginea patului. E destul de riscant, pentru un comentator neatent sau neavizat, să acuze aceste episoade de trivialitate. Toate cele şapte aventuri rememorate de insaţiabilul cuceritor sunt nu atât convenţionalizate (foiletonistic, comic, erotic, pornografic…), cât explorate în cercurile concentrice, tot mai largi, având în centru o nouă experienţă sexuală. Sexual-socială.

Păcat că acest încântător roman este atât de prost corectat şi redactat. Păcat şi că, la pagina 293, el se încheie. O să ne punem pe-aşteptat volumul al doilea…

Daniel Cristea-Enache

* Ioan Groşan, Un om din Est, I, Ed. Noul Scris Românesc/ Tracus Arte, Bucureşti, 2010, 294 p.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508