spot_img

Dionis Bubani şi România. O evocare a unei prietenii literare

Avea o seninătate și o lumină întipărite pe chip asemenea unei statui antice. Trăsăturile ferme, colțuroase erau îmblânzite de niște ochi albaștri mari, buni de alungat norii cenușii, și de zâmbetul în colțul gurii care transmiteau armonie, înțelepciune, spiritualitate. Te privea vioi de sub tâmpla ninsă, în timp ce povestea nimicuri care te făceau să râzi sau diverse lucruri importante legate de literatură. Ar fi putut fi actor, dar a ales să împărtășească oamenilor lucrurile frumoase cu ajutorul literelor, al cuvintelor. Era scriitor și era prietenul nostru: Dionis Bubani.

Când l-am cunoscut la Tirana, am avut pentru o clipă sentimentul că mă aflu în preajma lui conu Iancu Caragiale. Guraliv din cale-afară, cald și ironic, Dionis Bubani răspândea o poftă de viață care venea dintr-un spirit hrănit de multe culturi, dintre care foarte dragă îi era româna. Și era vădită această dragoste după entuziasmul și bucuria cu care ne copleșea în timpul orelor petrecute la cafeneaua umbroasă din centrul Tiranei. Personajul principal al acestei povești, care a declanșat frenezia lui Dionis, era scriitorul român Marius Dobrescu, aflat într-o vizită de câteva zile, în Albania. Era în 1996. Vara te obliga să cauți umbra, berea și braga rece, conversațiile lungi, la o terasă acoperită de crengile copacilor bătrâni. Vioi și hazliu, Dionis ne oferea clipe de grație și emoție, amintindu-și de România, țara în care s-a născut și a crescut, de străzile pe unde a copilărit, de prieteni și de atmosfera vechiului București. Se bucura ca un copil. De aceea, a doua zi, ne-am întâlnit iar la terasa răcoroasă, însă, de data asta, ea se umpluse de scriitori, ziariști, oameni de litere, chemați de Dionis: „A venit zoti Dobresku!!!” și a repetat de câteva ori această invitație până când i-a cules din alte cârciumi pe confrații lui scriitori. Atunci, mi-am amintit gluma aceea cu Gică de la sculărie, foarte cunoscut în toată lumea, mai ceva ca șeful de la Vatican. „Pe cel cu tichiuță albă nu-l cunosc, dar alături este Gică de la sculărie”, cam așa era bancul acela vechi. Iar ei râdeau și berea le descleștase vorbele devenind gălăgioși, argumentând mereu că suntem balcanici. Dionis Bubani! O minune de om! Îl comparam mereu cu Caragiale (doar trăise o perioadă în București, între 1926-1936, și acest lucru lăsase urme, nostalgii), în special pentru că amândoi s-au consacrat în literatură ca dramaturgi, ca autori de piese de comedie. Iar cafeaua, dar mai ales berea, i-au adus din nou alături pe Nenea Iancu și pe Dionis. Acum împărtășeam atmosfera de odinioară de la Carul cu Bere, de la Capșa și Gambrinus, frecventate adesea de Caragiale, devenite celebre saloane literare, la sfârșitul secolului XIX și începutul veacului douăzeci. O atmosferă pe care o cunoscusem indirect prin intermediul poveștilor, legendelor, amintirilor și scrierilor despre vechiul București. „Dacă eşti prost la Capşa, este imposibil să fii inteligent altundeva”, spunea Tudor Arghezi, un alt corifeu hâtru al acestor restaurante, care zicea adesea că este „Singurul local intelectual de pe Calea Victoriei.” Acum, terasa din Tirana devenise ad-hoc o Capșa în variantă albaneză, plină de scriitori zgomotoși. Dionis era fermecător lăsând libere hățurile prieteniei. Poate și distanța dintre cele două capitale, timpul viclean intensificau la maximum aceste trăiri.

 

Era vară și ei erau fericiți. Retrasă într-un colţ, mă volatilizasem pe nesimțite, dispărând încet în aburii cafelei amărui, balcanice.

 

 Maria Dobrescu

 

 

 

 

 

Dionis Bubani (1926-2006) este scriitor albanez, dramaturg și traducător din franceză, rusă și română. S-a născut la București, la 18 septembrie 1926, fiind fiul lui Gjergji Bubani (1899-1954), redactor, publicist, de asemenea traducător.

Tatăl lui Dionis, Gjergj (zis Brumbulli – Gândacul), era din Boboștița de lângă Korcea (Albania), același sat cu al lui Victor Eftimiu, și, ca și autorul piesei „Omul care a văzut moartea”, a trăit o perioadă la București. Din 1919 a început să publice la ziarul Shqiperi ‘e Re (Albania Nouă), după care a înființat propriile sale jurnale, Dodona, Zéri Shqipëtar (Vocea albaneză) și Kosova, a tradus din română în albaneză operele lui Victor Eftimiu, a lucrat la consulatele albaneze din Constanța și Sofia. În 1936, un confrate jurnalist l-a chemat cu familie cu tot la Tirana, unde a devenit redactor-șef al ziarului Drita (Lumina), director la Radio Tirana și funcționar în Ministerul Culturii. La câteva zile după eliberarea capitalei de către partizanii Frontului Național de Eliberare, la 13 noiembrie 1944, Gjergji Bubani a fost arestat și închis, fiind acuzat de colaborare cu ocupanții italieni și germani. Autoritățile comuniste l-au condamnat la 15 ani de pușcărie, din care a executat cinci, din cauza problemelor de sănătate. El nu s-a mai putut angaja nicăieri și a încetat din viață în 1954.

 

În această ambianță româno-albaneză a crescut și a învățat Dionis Bubani, care a absolvit liceul la București, după care l-a urmat pe tatăl său la Tirana, în 1936. Odată cu venirea în Albania, a avut de suferit de pe urma arestării părintelui, fiind obligat să-și întrețină singur familia. A reparat biciclete, a vândut țigări, a lucrat ca dactilograf la Ministerul albanez al Afacerilor Externe. Între timp, Dionis Bubani a început să colaboreze la revistele satirice, printre care cea mai cunoscută era Hosteni, pe care a și condus-o în calitate de redactor-șef, și cu Teatrul de Comedie din Tirana. A studiat filologia la Universitatea din Tirana, iar cariera lui literară s-a concentrat pe publicistică, piese de comedie, traduceri, literatură pentru copii. La 10 februarie 2006, Dionis a plecat să se întâlnească cu tatăl său în lumea drepților.

 

Opera: Aventurat e Çapaçulit (Aventurile lui Çapaçuli ), Dardha e ka bishtin prapa ( Para are codița la spate), Yjët nuk shihen kurre (Stelele nu se văd niciodată), Biçikleta me tri rrota (Bicicleta cu trei roți), Ujku te dentisti (Lupul la dentist), Plumba dhe cianur (Gloanțe și cianură) etc., dar a tradus și romanul lui Marius Dobrescu, prietenul său român, Întâlnirea de la plopul ars.

 

Marius Dobrescu (n.23 aprilie 1951) este scriitor, jurnalist, traducător şi eseist român, specializat în cultura balcanică şi albaneză. S-a remarcat ca traducător al celebrului scriitor Ismail Kadare, din opera căruia a publicat până în prezent 30 de volume, la cele mai cunoscute edituri din România. A scris romanele Întâlnirea de la plopul ars şi Comoara lui Mitana, studii precum Timp de viață, timp de moarte (texte cu și despre Ismail Kadare), Momente din istoria Albaniei (2 vol.),  Povestiri de pe Drin (studii și articole de etnografie și folclor albanez) etc. A fost distins de două ori cu Premiul pentru traducere al Uniunii Scriitorilor din România (2003, 2016), Premiul Pana de argint, acordat de Ministerul Culturii din Albania (2006), Premiul Penița de aur, acordat de Societatea Scriitorilor Albanezi din America (2010), Premiul Jurnalism pentru minoritățile naționale (2007), Medalia Recunoștinței, acordată de Președintele Albaniei Bujar Nishani (2012), Emblema de Aur a Orașului, acordată de Primăria Korcea (2016) ş.a. Este fondatorul şi redactorul-şef al revistei de cultură a minorităţii albaneze din România, Drita.

 

Mihai Eminescu

La steaua

 

La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.

Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,

Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.

Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.

 

Deri tek ylli

 

Deri tek ylli që agoi
ësht-udha kaq e gjatë
sa mijra vite udhëtoi
të mbrrijë këtë natë.

Ndoshta u shoj që kur ai
humbi t’kaltra vegime,
por-rrezja e tij vetëm tani
shkëlqen ndër vezullime…

Ikona e yllit që u zhduk,
në qiell ngadalë struket,
ishte kur lart ende s’u duk,
nuk është sot që duket.

Ndodh po kështu kur malli shkon,
humbet natës së shkretë,
drita e dashurisë rron,
na ndjek ajo përjetë.

(traducere în limba albaneză: Dionis Bubani)

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508