spot_img

Deschidere de stagiune pentru publicul de toate vârstele la Teatrul „Stela Popescu”

Din 21 septembrie 2019, Teatrul „Stela Popescu” revine în atenţia publicului cu spectacole dedicate copiilor, mai exact elevilor din şcolile bucureştene, dar nu numai, aflaţi în primele săptămâni de şcoală, dar şi cu spectacole dedicate publicului adult.  Spectacolele programate dimineaţă la Sala mică a Palatului copiilor sunt ”Lampio ”(sâmbătă, 21 septembrie, ora 11.00), ”Revolta poveştilor” (vineri, 27 septembrie, ora 10) şi ”Micul prinţ” (sâmbătă, 28 septembrie, ora 11), surpriza lunii septembrie fiind spectacolul de la Otopeni din 29 septembrie, ora 11, cu Lampio.

Seria spectacolelor Teatrului „Stela Popescu” care revin în atenţia publicului din luna septembrie începe cu Dragostea celor trei portocale, programată duminică, 22 septembrie, ora 19, la Sala Mare a Palatului Copiilor, urmată vineri, 27 septembrie, ora 19, de Hoţul de mărgăritare, şi de Femeia, eterna poveste, duminică, 29 septembrie, ora 19, ambele la Sala Mică a Palatului Copiilor.

Bilete online: www.mystage.rowww.bilete.rowww.startickets.ro,www.bilet.ro şi la casa de bilete StarTickets de la Palatul Național al Copiilor.

Povestea delicată și plină de sensibilitate adaptată și dramatizată pentru copii Lampio și grăuntele de lumină continuă să atragă săli pline de copii la Palatul Copiilor. Deviza sub care se petrec toate întâmplările poveştii noastre : „Poți străluci doar atunci când faci ceea ce îți place cu adevărat!” Lampio este un licurici care și-a pierdut lumina. Nu știe unde și când, dar este convins că trebuie să o găseasca. Altfel, ce ar mai fi un licurici pe Pământ fără lumina? Și uite așa apar miracole, magie, prieteni, provocări, iar căutările micului nostru personaj nu se opresc până nu își descoperă menirea în viață, pentru că el asta caută, de fapt. Micul Lampio este erou într-o poveste terapeutică despre curaj, determinare, talent și descoperirea propriei valori. Este un spectacol care trebuie văzut cu sufletul, locul în care oamenii trăiesc cele mai mari transformări.

            Micul Prinț este un spectacol de teatru – dans despre inocența copilăriei, o călătorie stelară a doi prieteni, cuplu copil – adult, o relație umană care poate fi regăsită, într-o anumită măsură, în orice familie. În această aventură, copilul întâlnește personaje care îl ajută să descopere drumul către simplitatea vieții. Adultul face o călătorie în sens invers și descoperă importanța inocenței în viața adultă. Este o poveste despre prietenie în sensul ei cel mai pur, despre acea prietenie care depășește barierele de vârstă și spațiu.

Revolta Poveștilor este o piesă care vrea să arate atât copiilor cât și părinților că poveștile pot continua să existe doar dacă sunt citite, cultivate și iubite. Altfel, toate personajele cu care noi, adulții, am copilărit se revoltă, se urâțesc și devin anacronice. Cine rezolvă problema ? Tot niște copii care, atrași în lumea cunoașterii și imaginației, restabilesc ordinea și salvează de la uitare emoțiile întâlnirii cu personajele de basm. Revolta Poveștilor  este o poveste terapeutică  care ne îndeamnă să medităm asupra mesajului pe care îl transmite.

Spectacolul Dragostea celor trei portocale, după o schiţă de Carlo Gozzi, în regia lui Michele Modesto Casarin, este inspirat din celebrul basm antic scris de Gozzi în 1761, dramatizat pentru această producţie de Carlotta Pansa și Michele Modesto Casarin, tradus de Oana Boșca Mălin și Matei Stoenescu. Echipa cu care lucrează Michele Modesto Casarin este recunoscută la nivel internațional şi este formată din Licia Lucchese (scenograf și designer costume) și Stefano Perocco di Meduna (creator de măști), care colaborează cu artiști din România, precum coregrafa Ioana Macarie și muzicianul Raul Kusak, asistent regie fiind Ioana Rufu.

Spectacolul Hoţul de mărgăritare în regia Amaliei Ciolan, scenografia Mihaelei Popescu şi coregrafia Ioanei Macarie revine pe scenă. Textul piesei Hoţul de mărgăritare, scris în anii 50 de mitropolitul Bartolomeu Anania, este centrat pe parabola Fiului Risipitor, una dintre cele mai cunoscute pilde evanghelice. Piesa prezintă în faţa spectatorilor două dintre  dimensiunile fundamentale ale creştinismului, generozitatea şi dragostea de Dumnezeu şi invită la meditaţie şi reflecţie. Textul este plin de figuri de stil şi de imagini de o frumuseţe stilistică, dar şi teologică deosebită, dezvăluind spectatorului deopotrivă pe scriitorul Valeriu Anania şi pe călugărul Bartolomeu Anania. Conceptul regizoral nu se limitează la cuvânt, spectacolul beneficiind de contribuţia corpului de balet al Teatrului “Stela Popescu”, care își descoperă valențe noi, jucându-se la granița dintre coregrafie și joc scenic.

 

     Femeia, eterna poveste este un spectacol în regia lui Attila Vizauer, o poveste interbelică după un scenariu de Ema Stere. Scenografia îi aparţine Ancăi Albani, iar coregrafia Ioanei Macarie. Acţiunea se petrece pe terasa localului bucureștean „Leul și cârnatul”, într-o seară de vară, prin 1937 sau 1938. Protagoniștii sunt Maria, proaspăt angajată la bucătărie și chelnerul Pavel. Povestea evoluează în jurul celor care se află în local, printre care Maria recunoaște un bărbat de la o masă, cel care urma să se căsătorească cu stăpâna ei, Tita Cristescu, ucisă în ziua de Crăciun a anului 1935. Bărbatul este acum însoţit de o tânără şi, pentru ea, plăteşte o dedicaţie care deschide programul muzical al serii. Povestea alternează cu momente muzicale celebre ale vremii, pe care le veţi recunoaşte cu siguranţă, precum Iubesc femeia (Cristian Vasile), Femeia, eterna poveste (Titi Botez), Ce faci astă seară tu (Dorel Livianu) şi nu numai.

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508