spot_img

„Consecinţa indiferenţei, promisiunilor neonorate, neruşinării anumitor oameni politici”: Festivalul Sergiu Celibidache nu se va mai organiza!

Marţi, 16 octombrie 2014, printr-o scrisoare publică, fiul marelui dirijor Sergiu Celibidache, Serge Ioan Celibidache, preşedintele Fundaţiei Sergiu Celibidache, a anunţat interzicerea folosirii numelui şi imaginii tatălui său de către orice instituţie de Stat a României şi faptul că Festivalul Internaţional Sergiu Celibidache nu se va mai organiza.  „Tatăl meu a declarat mereu: «M-am născut român, voi muri român». Şi asa s-a şi întâmplat. Însă, întotdeauna şi-a dorit să facă mult mai mult pentru ţara sa. În anii ‘70, Ceauşescu însuşi i-a interzis să revină în România. „Este prea carismatic acest domn Kolb”, acesta fiind numele de cod pe care i l-au dat comuniştii. După Revoluţie, vârsta înaintată l-a împiedicat să se implice mai mult, dar a crezut cu adevărat în spiritul talentat şi inspiraţional al românului. Era ferm convins că de tot ce are nevoie acest spirit românesc e doar o direcţie bună şi o speranţă reală pentru a se materializa singur. Ei bine, după numeroase încercări în ultima decadă, am reuşit într-un final să organizăm o primă ediţie a Festivalului Internaţional Sergiu Celibidache, în vara anului 2012. Evenimentul s-a bucurat de un succes atât de mare, încât am crezut din toată inima că politicienii vor realiza, în sfârşit, şi probabil vor înţelege, cu adevărat, importanţa unei asemenea manifestări culturale şi necesitatea continuităţii ei. Însă, în afară de laude generoase, oferite punctual, şi promisiuni de prisos, nimic nu s-a concretizat mai departe. Din aceste considerente, Festivalul Internaţional Sergiu Celibidache, ediţia a-II-a, în cadrul căruia era prevăzut şi Concursul Internaţional de Dirijat Sergiu Celibidache nu va mai avea loc. Programat pentru octombrie 2014, am luat decizia de a nu mai organiza ediţia a-II-a a acestui eveniment. Motivul principal îl reprezintă indiferenţa Statului român, atunci când vine vorba de onorarea valorilor României. De aceea, pentru cea de a doua ediţie am luat decizia de a nu mai sta cu mâna întinsă la Stat şi de a opri acest eveniment. Consecinţa indiferenţei, promisiunilor neonorate, neruşinării anumitor oameni politici, mă determină să interzic folosirea numelui şi imaginii tatălui meu de către orice instituţie de Stat a României. Consider că s-a comis o crimă culturală, precum s-a mai comis şi în cazul altor personalităţi, asadar sunt nevoit să iau această măsură.”, a declarat Serge Ioan Celibidache. AgenţiadeCarte.ro vă prezintă integral textul scrisorii publice semnată de fiul Maestrului Sergiu Celibidache.

„Tatăl meu a declarat mereu: «M-am născut român, voi muri român». Şi asa s-a şi întâmplat. Însă, întotdeauna şi-a dorit să facă mult mai mult pentru ţara sa. În anii ‘70, Ceauşescu însuşi i-a interzis să revină în România. „Este prea carismatic acest domn Kolb„, acesta fiind numele de cod pe care i l-au dat comuniştii. După Revoluţie, vârsta înaintată l-a împiedicat să se implice mai mult, dar a crezut cu adevărat în spiritul talentat şi inspiraţional al românului. Era ferm convins că de tot ce are nevoie acest spirit românesc e doar o direcţie bună şi o speranţă reală pentru a se materializa singur.

Ei bine, după numeroase încercări în ultima decadă, am reuşit într-un final să organizăm o primă ediţie a Festivalului Internaţional Sergiu Celibidache, în vara anului 2012. Evenimentul s-a bucurat de un succes atât de mare, încât am crezut din toată inima că politicienii vor realiza, în sfârşit, şi probabil vor înţelege, cu adevărat, importanţa unei asemenea manifestări culturale şi necesitatea continuităţii ei. Însă, în afară de laude generoase, oferite punctual, şi promisiuni de prisos, nimic nu s-a concretizat mai departe.

Din aceste considerente, Festivalul Internaţional Sergiu Celibidache, ediţia a-II-a, în cadrul căruia era prevăzut şi Concursul Internaţional de Dirijat Sergiu Celibidache nu va mai avea loc. Programat pentru octombrie 2014, am luat decizia de a nu mai organiza ediţia a-II-a a acestui eveniment. Motivul principal îl reprezintă indiferenţa Statului român, atunci când vine vorba de onorarea valorilor României. De aceea, pentru cea de a doua ediţie am luat decizia de a nu mai sta cu mâna întinsă la Stat şi de a opri acest eveniment.

Ne-am adresat tuturor miniştrilor pe care i-am avut, chiar şi domnului Prim-Ministru. Este clar că tot ce înseamnă cultura în România nu este o prioritate pentru ţară şi cu atât mai puţin pentru cei care o conduc.

Şi parcă nici timpul nu mai are răbdare cu România. Evenimente culturale cu vechime sunt susţinute de către Ministerul Culturii, însă evenimentele tinere probabil trebuie omorâte din faşă, pentru că nu servesc interesele unor oameni care îşi păstrează scaunele de zeci de ani în poziţii cheie ale Statului.

Miniştrii de Cultură care s-au perindat pe la conducerea instituţiei, ministrul Educaţiei cu care am fost în discuţii, miniştrii de la turism, cabinetul Primului Ministru, nu au înţeles sau nu vor să înţeleagă ce au reprezentat Celibidache sau Brâncuşi, Eliade şi multe alte figure internaţionale, pentru România şi români. Cu un mic exerciţiu de imaginaţie sau cu puţin suflet, orice politician ar putea să realizeze cum pot fi folosite aceste mari valori dăruite lumii, pentru a reda românilor sentimentul de mândrie naţională şi pentru a îmbunătăţi imaginea lovită a României. Ei nu înteleg şi sunt de neînţeles…

Dacă naţiunea noastră doreşte să fie respectată şi să îşi recâştige influenţa pe care a avut-o în trecut, trebuie să înceapă prin a-şi reclădi identitatea sa culturală.

Avem atât de multe oportunităţi minunate de a creşte în acest sens şi de a oferi rezonanţă internaţională, la cel mai înalt nivel posibil. Imaginaţi-vă, pentru o secundă, studenţi veniţi din toate colţurile lumii pentru a studia Fenomenologia muzicii, a lui Celibidache, la Bucureşti. Numai la Bucureşti! Din Tokyo, New York sau Berlin…. toţi aceştia la Bucureşti! Noi am reuşit să-i aducem aici, pe toţi, pe parcursul unei luni de zile. Şi o putem face la o scară chiar mult mai mare şi pe viitor.

Dar un asemenea proiect magnific nu poate fi lăsat singur. Are nevoie de sprijinul naţiunii, de aleşii săi din ministere şi de preşedintele care o conduce. Având în vedere că suntem la început de campanie electorală, una plină de noi speranţe şi promisiuni, nu e timpul ca cineva să îşi asume responsibilitatea pentru o asemenea lipsă de direcţie, cel puţin din punct de vedere cultural?

Consecinţa indiferenţei, promisiunilor neonorate, neruşinării anumitor oameni politici, mă determină să interzic folosirea numelui şi imaginii tatălui meu de către orice instituţie de Stat a României. Consider că s-a comis o crimă culturală, precum s-a mai comis şi în cazul altor personalităţi, asadar sunt nevoit să iau această măsură.

Fie ca sistemul medical să se îmbunătăţească (repede, aş adăuga), fie ca investiţia în infrastructura rutieră să se accelereze şi fie ca economia noastră să conducă la revenirea financiară a Europei de Est. Dar oare nu e la fel de vital să ştim, cine suntem noi cu adevărat?

Până când cineva va reuşi să capteze esenţa acestei chestiuni, vom continua să căutam răspunsuri. Cu toată smerenia din lume, vreau să îi întreb pe viitorul preşedinte şi pe al său prim-ministru dacă pot să găsească soluţii, înainte ca istoria să ne penalizeze şi mai mult.
Când va veni timpul, mi-aş dori să mă uit înapoi şi să mor şi eu un român mândru.”

Serge Ioan Celibidache

Aveţi cu toţii o enormă vină”, spunea Sergiu Celibidache la întoarcerea în ţară în 1990.

În 2014, din nefericire, încă sunt valabile aceste vorbe:

http://www.youtube.com/watch?v=UzB7u42JiYs

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. Buna seara. Sunt Cristian Neagu poet si eseist. Imi permit sa atrag atentia celui care a consemnat in parea introductiva a acestui articol folosirea unei forme grave de agramatism si anume: „am reusit intr-un final sa organizam….” Indiferent de idee finalul acesteia nu poate fi decat….unul. Asa cum citim aici „AM REUSIT INTR-UN FINAL……(in loc de IN FINAL) ne putem intreba: intr-un final din cate? In consecinta cazul nesuportand comparatia nu poate fi enuntat valoric in text. Cu deplina consideratie, C.N.

  2. Stimate Domnule Serge Celibidache,

    Va inteleg durerea privind la indiferenta Statului român fata de valorile culturale si ma alatur durerii dumneavoastra. Totusi e important sa nu confundam institutia cu oamenii. Sunt sigura ca multi romani poarta in inima lor un mare respect fata de tatal dumneavoastra. Sunt sigura ca multi s-ar bucura ca editia a II-a a Festivalului Sergiu Celibidache sa aiba loc. Eu cred ca prin oprirea acestui eveniment nu faceti rau Statului, ci poporului, as spune chiar intregii omeniri care are o sensibilitate artistica si apreciaza finetea sunetului si vibratia muzicii.
    Prin Festivalul acesta, românii mai pot sa vada ca valorile culturale reprezinta ceva, mai pot sa spere ca generatiile viitoare se vor dezlipi de ecranul calculatorului si vor merge intr-o sala de spectacol, mai pot sa inteleaga ca plecarea in strainatate inseamna sa fim ambasadori vrednici ai tarii noastre si sa realizam ceva asa cum a facut tatal dumneavoastra, nu sa fim confundati cu cei care cersesc, comit nelegiuiri si umplu inchisorile din Occident.
    Imi dau seama ca va este greu sa realizati acest Festival fara implicarea Statului român, dar cred ca orice lucru frumos intâmpina multe dificultati, cere multa jertfa, rabdare, smerenie si iertare. Dar ce e mai minunat decat sa umpleti de bucurie inima atator oameni care l-au apreciat pe tatal dumneavoastra? Nu uitati ca tatal dumneavoastra a trait muzica pentru oameni si cred ca si-ar fi dorit sa ramana vesnic in inima oamenilor. Faceti o petitie semnata de romanii care doresc sa se realizeze Festivalul si o sa vedeti cu uimire in cate inimi numele Celibidache are un ecou. Nu va lasati invins, mergeti cu nadejde si credinta mai departe!

    Cu multa stima,
    Elena Barbu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508