spot_img

Conferinţa „Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile”, la Palatul Suţu

Joi, 13 noiembrie 2014, ora 19.00, la Palatul Suțu, va avea loc conferința „Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile”, cu Anca Tudorancea – Ciuciu. Evreii vor locui şi munci în Bucureşti, în zona cunoscută sub numele de cartierul evreiesc care se întindea de la Splaiul Dâmboviţei, Calea Văcăreşti, Calea Călăraşilor şi Piaţa Unirii. Una dintre cele mai cunoscute şi vizibile sinagogi din Bucureşti este „Templul Coral” situat pe str. Sfânta Vineri, în imediata apropiere a Pieţei Sfânta Vineri. Lucrările la sinagogă încep în anul 1864 şi în 1867 este inaugurată în prezenţa corpul diplomatic străin, a miniştrilor şi parlamentarilor români şi a primarului capitalei, iar rabinul Antoine Levy a ţinut cuvântarea inaugurală. La începutul deceniul al patrulea al secolului trecut au loc lucrări de extindere a templului ce vor adaposti sala de conferinţe, muzeul, arhiva şi biblioteca. Afectată de cutremurul din 1940 şi devastată în timpul rebeliunii legionare, sinagoga va intra în reparaţii în anul 1945, acţiune reluată acum caţiva ani.

În spatele blocului din estul Pieţei Sfânta Vineri, având faţada principală la câţiva metrii de blocul ce o maschează, găsim Sinagoga Mare sau „Poloneză”. Începute în 1846, lucrările de contrucţie sunt finalizate un an mai târziu când este inaugurată de marele rabin Meşulam Zalman Fränkel şi rabinul Zalman Barav. Aceasta a fost ridicată în urma hotărârii comunităţii evreilor lehi, proveniţi din Polonia, din cauza dispariţiei datorate incendiilor a altor sinagogi. Acest lăcaş a suferit modificări şi reparaţii în 1865-1867, 1903-1909, 1926, 1930-1932, 1936, 1945, 1955, 1980 şi 2007. Aici a funcţionat şi Şcoala Israeliţior pământeni, prima şcoală a evreilor din Bucureşti. Din anul 1991 Sinagoga mare găzduieşte Muzeul Holocaustului din România. Sinagoga scapă de furia demolărilor cel mai probabil datorită declarării ei monument arhitectonic de către Academia Română. Nu aceeaşi soarta au avut-o multe temple sau sinagogi din zonă între care amintim: Sinagoga „Malbim” ridicată în 1864 pe strada Bravilor nr. 4, în apropierea intersecţiei Căii Văcăreşti cu străzile Căuzaşi, Labirint, A.Goldfaden şi Bravilor, unde se ridică acum noul sediu al Bibliotecii Naţionale a României şi care a fost demolată in 1986. Templul „Mic Spaniol” – Ca’al Cicu din str. Banu Mărăcine nr. 37. construit în 1883 pe locul unui mic templu din 1846 şi demolat în 1987. Astăzi, pe locul templului, se află o parte a curţii de serviciu a Magazinului Unirea. Sinagoga Craiover Ruf (Spilman) ridicată în 1903 pe str. Măcin nr. 14 si demolată în timpul lucrărilor de sistematizare din anii 1984-1987. Sinagoga A.B. Zisu din str. Mămulari nr. 8 a fost întemeiată între anii 1865-1870 şi a fost demolată în anul 1986 pentru a face loc noii Hale a Unirii. În 1887 pe str. Mămulari nr. 13 a fost ridicată pe locul uneia ruinate Sinagoga „Fraternă” – Achdeş Kodeş, pentru ca un secol mai târziu să cadă sub şenilele buldozerelor. Templul „Mare Spaniol” (Cahal Grande – Kahal Kadosh Godol) a fost clădit în str. Negru Vodă nr. 12 în 1819, fiind important monument de artă sefardă a cărui demolare a însemnat o pierdere pentru peisajul arhitectural al capitalei. Templul A.E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut şi sub numele de Sinagoga Austriacă. Templul „Lumina Nouă” – Or Chudoş din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987.
Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande, Sinagoga Malbim) şi locurile fără memorie care au devenit (pe locul magazinului Unirea si respectiv pe traseul bulevardului Unirii) sau sinagogi afectate de demolările din jurul lor (Sinagoga Mare, Templul Unirea Sfântă, Sinagoga Credinţa) va vorbi Anca Tudorancea – Ciuciu.
Anca Tudorancea – Ciuciu este cercetător în istorie la Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România – Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi lector asociat la Centrul Goldstein Goren – Universitatea Bucureşti. Publicaţii recente: Coduri vizuale. Evreii din Bucureşti (1881 – 1941), (teza de doctorat), Bucureşti, Hasefer, 2013; Istorii si imagini din Bucureştiul evreiesc, Felicia Waldman, Anca Ciuciu, Bucureşti, Noi Media Print, 2011; Acţiunea Credinciosul. Şef Rabinul dr. Moses Rosen şi comunitatea evreiască în arhivele CNSAS, Bucureşti, Hasefer, 2008.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinţe de joi:

20 Noiembrie 2014, ora 19.00 „Transportul public din Bucureşti printre anecdotele administrative ale începuturilor” cu Adrian Crăciunescu

27 Noiembrie 2014, ora 19:00  „Segregarea urbană. Ce şi cum în Bucureşti” cu Viorel Mionel

4 Decembrie 2014, ora 19:00 „Fotograful Franz Mandy”cu Emanuel Bădescu

web: www.muzeulbucurestiului.ro

www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508