spot_img

Conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache

Sâmbătă, 27 mai 2017, începând cu ora 16:00, Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului˝ şi Primăria Municipiului Bucureşti vă invită la conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache. Evenimentul va avea loc în Sala Scoarţelor de la etajul palatului.

Trei personaje ale familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu sunt în centrul atenţiei: prințul Grigore (1827-1886), moștenitorul familiei Brâncoveanu, fiul cel mare al domnitorului Gheorghe Bibescu; fiul său, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), moştenitorul a trei averi colosale şi prinţesa Marie Nicole Bibescu (1862-1955), salvatoarea domeniului de la Mogoşoaia la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Grigore primeşte prenumele de la bunicul şi naşul său, ultimul descendent masculin direct al domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu, marele ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832). A urmat studiile militare, intrând în 1847 la Școala militară de la Saint Cyr, apoi în 1849 la Școala de Stat Major. Cariera sa militară franceză a fost modestă; ca urmare a recunoașterii diplomei nobiliare de către împăratul Austriei, prințul Grigore este numit în serviciul generalului Coronini, în momentul ocupației austriece a Țării Românești (1854). Urmează o carieră politică, îl regăsim în 1859 în Adunarea Ad-hoc, dar deziluzionat de situația politică nefavorabilă revenirii pe tron a familiei sale, părăsește țara. Epitrop al Aşezămintelor Brâncoveneşti înfiinţează internate şi externate în marile oraşe, precum şi un sistem de burse pentru tinerii români.

Cu prilejul unei vizite la Amphion, prințul Grigore o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ralu Musurus, fiica Ambasadorului Imperiului Otoman la Londra, Constantin Musurus Pașa și a moldovencei Ana Vogoride. Căsătoria a avut loc în 1874. Fiul său, Constantin s-a născut în 1875, urmat de Anna (viitoarea contesă de Noailles) în 1876 și Ecaterina-Elena (contesă de Caraman-Chimay) în 1878.

În testamentul său din februarie 1886, Grigore îşi îndemna fiul să se apropie de ţara natală: „Recomand iubitului meu fiu Mihai Constantin să învetze a-și cunoaște Țara, a o iubi și a o sluji cu inimă și devotament˝. Prințul Mihai Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967) este moștenitorul cel mai important, pe de o parte al averii Brâncovenilor, prin bunica sa, Doamna Zoe Brâncoveanu și tatăl său, Grigore Basarab Brâncoveanu, apoi al averii vărului său, Alexandru Filipescu, care nu a avut urmași direcți. A urmat studii de filosofie și litere, dar stagiul militar și l-a făcut în țară, apoi s-a întors în Franța să își continuie studiile universitare.

Iată cum explica situația istoricul Nicolae Iorga: „Sacrificase tot ceea ce-i putea da ca plăceri, sacrificase Franța, în a cărei limba, în a cărei cultură fusese crescut, și venise în Romania pentru a se face român, începând prin a intra într-un regiment. Român însă nu în sensul egoist și oportunist al cuvântului ci român în acel sens mai curat și mai înalt în care înțelegeam și eu rostul neamului nostru.”

Prințul Constantin Brâncoveanu – rămas văduv după Eugenie Antoniadis în 1917 – se recăsătorește la Paris, în 1919, cu nepoata sa, Nicole (Colette) Cesianu (1891-1968). Cuplul va avea mai mulţi copii: Marin Dumitru Petre Constantin (1920-1983), Ioan Marin Radu Mihai (1921-1943), Nicolae Gheorghe (1922-1944) și Clara Maria Elisabeta (1932-2009).

Căsătoria prințului Nicolae Bibescu (1832-1890), cel de-al doilea fiu al domnitorului Bibescu, a avut loc în decembrie 1860, mireasa sa fiind fiica mareșalului Franței, Hélène Louise Ney d’ Elchingen (1840-1893). Prima lor fiică, din cele şase care li se vor naşte în perioada următoare, a fost Marie Nicole, un personaj fascinant. Şi-a venerat tatăl şi după moartea timpurie a acestuia a depus eforturi uriaşe pentru a îi acoperi datoriile şi recupera proprietăţile ipotecate. Prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu a reuşit să salveze domeniul palatului de la Mogoşoaia, împreună cu ultimele 63 de pogoane de teren din fosta moşie brâncovenească.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508