spot_img

Chris Tănăsescu devine ”Scriitor la Tradem”

Vineri, 13 iunie 2014, de la ora 18.30, la Casa de Cultură ”Traian Demetrescu” din Craiova, invitatul evenimentului ”Scriitori la Tradem” este poetul Chris Tănăsescu (MARGENTO), performer, universitar și traducător, care în 2009 a ajuns în finala festivalului european de Slam poetry de la Berlin. MARGENTO este și numele trupei multimedia de performance poetry / action painting / jazz-rock cu care a câștigat un număr de premii naționale și internaționale, printre care Discul de Aur în România (2008) și a deschis prima ediție European Poetry Slam în Berlin, 2009.


MARGENTO a conferențiat, performat și lansat cărți în România, Statele Unite, Canada, Asia de Sud Est, Australia și Europa de Vest, lucrând de câțiva ani la proiectul computerizat „poemul graf” (the graph poem).
Cea mai recentă carte a sa, ”Nomadosofia” (Casa de Editură Max Blecher, 2012) este un jam session poetic, unde, în peste 350 de pagini își dau întâlnire poeți ca Philip Levine, Robert Pinsky, O. Nimigean, Charles Simic, David Baker, Jerome Rothenberg, Glen Colquhoun, Claudiu Komartin, Iulia Militaru, dar și Apollinaire, Ibn Battuta, Elizabeth Bishop, Salvatore Quasimodo, Hafiz, Frank Zappa, Yehuda Amichai, Czeslaw Milosz, Gellu Naum, ba chiar și Eminescu din “Demonism”. Un volum intens experimental, o transcriere în versuri a lumii care se prezintă fractalic și discontinuu, totuși cu aceeași pneumă poetică. Chris Tanasescu este poetul-vrăjitor care sub numele de Margento a transcris această carte-lotus al cărei incipit de Țiganiadă contemporană descrețește frunți și corectează vanități, snobisme, egotisme și alte închipuiri: „Păi am plecat de la Brăila/ şi-acu’, dumnezeu cu mila,/ cânt şi io pă la metrău/ să-mi cresc copilaşu’ meu/ mă’, franţuzu’ şi italianu’/ vor să-mi fure-acordeoanu’/ las’ să-l fure, ’i din Buzău,/ pă’ nici ăsta nu-i al meu,/ pă’ bă’, eu am furat meserie,/ ce ştiu io n-au cum să ştie! zi-i mă!…” Stați s-auziți varianta englezească, atât de dragă insularilor care se baricadaseră-n case la auzul iminentei invazii românească:„Well, Brăila’s my hometown/ may Lord never put me down,/ here I play stuff in the subway/ t’ make some dough and feed my kiddies…/ Lo, the French guy and th’ Ee-tully-un/ want to steal my ac-core-dion,/ let them steal it, it’s from Buzău,/ stole it myself a long time ago…/ Stole the craft too from my old master –/ hey’ll get to play this maybe in their hereafter! Play it, man!”
“Ambitiile Nomadosofiei, uriase, cum se vede, sint de a pune laolalta toate aceste voci intr-un cor. Tanasescu propune, in acest sens, conceptul de poem-graf, adica “o carte colaborativa la care contribuie poeti din toata lumea dupa principiile grafurilor matematice si spiritul jam session”. Mai aproape de istoria literara, definitia evoca polifonicele Cantos (referintele mele poetice sint mai degraba arhaice fata de cele folosite de Tanasescu, dar Pound imi pare un nume inevitabil aici) sau visul suprarealist al poeziei facute de toti. Doar ca acestia toti nu sint doar o pluralitate de poeti si cetateni de azi, ci autori ai poeziei din toate timpurile, martori ai prezentei poeziei in lume dintotdeauna si peste tot, purtatori ei insisi ai unui mesaj universalist. Iar vechimea unora dintre poetii invocati nu se constituie in argument pentru o istorie a poeziei. Vocile vechi (in fond, nu foarte multe) suna cit se poate de nou. Poetii morti de secole sint chemati sa “cinte jazz” alaturi de urmasi ai lor indepartati. Nu senzatia arhaicitatii si deci a primitivismului originar este vinata, ci senzatia prezenta ca poezia transcrie lumea, ca lumea se lasa spusa cum trebuie doar cu ajutorul unui limbaj aparte, al vorbirii sparte, eclectice, improvizate, de care poezia se face capabila. In acest scop, Tanasescu produce cu virtuozitate tot felul de mix-uri semnificative: poeme construite ca un jam session intre Robert Browning si Gellu Naum, zapping cu versuri din Philip Levine sau din “News of the World”, “intersectii” poetice cu Albert Goldbarth, “coruri de ecopoezie”, reciclari ale unor texte de Elizabeth Bishop si “interpretari” ale unor piese cintate de trupa Police, pe vremuri. Mixajul, intersectia, jam session-ul – cu alte cuvinte fenomenul interactiunii unor limbaje poetice – sint de urmarit aici, convergenta feluritului in unic, avintul istoriei poeziei spre un viitor inca imposibil de numit.” (Doris Mironescu, Suplimentul de Cultură)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508