Centrul Național al Dansului București a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, un comunicat de presă prin care anunță faptul că se află în imposibilitatea de a-și desfășura activitatea din cauza lipsei unei stabilități și predictabilități a bugetului. Vă prezentăm textul integral al comunicatului.
”Centrul Național al Dansului București (CNDB) își va prezenta situația financiară critică în fața comunității coregrafice și a publicului într-o întâlnire programată joi, 4 octombrie 2018, de la ora 18.00, la Sala Stere Popescu de pe Bulevardul Mărășești 80-82. Subvenția alocată CNDB în 2018 pentru implementarea programului său minimal a fost de șapte ori mai mică decât cea estimată de instituție în planul de management și comparabilă cu bugetul unei singure producții de la un teatru național: 176.000 lei (sub 38.000 euro).
Între 21 februarie și 21 septembrie 2018, instituția a trimis cinci solicitări de suplimentare a bugetului la Ministerul Culturii și Identității Naționale (MCIN), în subordinea căruia se află. Pe 25 septembrie, CNDB a trimis o adresă către primul-ministru Viorica Dăncilă. Toate, fără excepție, au rămas fără un răspuns din partea MCIN, care e responsabil de finanțarea singurei instituții publice de dans contemporan din Europa de Est. O situație echivalentă pentru poziția excepțională a CNDB ar fi existența unui singur teatru, cinematograf, muzeu sau filarmonică în România.
CNDB se află acum în imposibilitatea de a-și implementa programul minimal, care prevede difuzarea și producția de creații coregrafice și susținerea proiectelor noi, după ce în primăvara acestui an instituția a fost deja nevoită să anuleze o serie de spectacole.
Se continuă, astfel, situația precară din 2017, când suplimentarea de buget primită de CNDB după o serie similară de solicitări a venit prea târziu pentru unele proiecte de amploare: instituția a fost obligată atunci să anuleze ediția I a Bienalei Regionale de Coregrafie, organizarea Caravanei CND Paris în mai multe orașe din țară și alte proiecte importante și programate.
CNDB, excepția culturală românească
„Planul Marshall pentru dansul contemporan propus de mine în 2014 arăta un fapt ce este în totală opoziție cu situația actuală”, spune Vava Ștefănescu, managerul CNDB. „Acest plan arăta necesitatea unei investiții egale cu cea pentru teatru sau cea pentru muzică. Pentru că este un domeniu încă nou în România, pentru că nu poate fi aruncat în economia sau logica sponsorizării sau finanțărilor nerambursabile doar pentru că nu are reprezentare numerică. Dimpotrivă, înseamnă o investiție strategică în domeniul culturii, pentru că CNDB a dovedit că are valori care circulă și sunt apreciate internațional (mai puțin în România). Domeniul dansului contemporan nu are numărul instituțiilor teatrale-dramatice – CNDB este singura instituție căreia îi revin multiplele sarcini de a regenera istoria, de a pune bazele unui sistem de formare profesională, de a genera spectacole de actualitate, de a forma un public, de a se conecta coerent și reprezentativ la scenele internaționale, de a asigura un sistem de producție și difuzare. Cu alte cuvinte, de a construi ceea ce teatrele dramatice folosesc de peste 100 de ani cu eficiență simbolică deja capitalizată și nu se îngrijesc nici de sistem de formare, nici de critică sau istorie. În plus, dansul contemporan, de la artiști la producția propriu-zisă, este mai ieftin. În consecință, merită investiția”.
„Singularitatea îl exclude din vocea majorității care îi dictează destinul. CNDB nu are repertoriu și artiști angajați, ceea ce îl face de neîncadrat în ochii autorităților. În ciuda acestei excluderi, de-a lungul timpului CNDB a reușit să susțină programe de formare de succes pentru public și profesioniști, producția și difuzarea de spectacole de dans contemporan, să cerceteze și să documenteze istoria dansului românesc și să încheie parteneriate naționale și internaționale (în 2016 raporta 19 parteneriate naționale și 8 internaționale)”, adaugă Vava Ștefănescu.
„Ne pierdem credibilitatea în fața partenerilor internaționali – rețele și organizații ca Aerowaves, Dance Roads, IETM, EEPAP etc – și se perpetuează astfel reputația unei instituții impotente și insignifiante. În aceste condiții precare, misiunea principală a CNDB nu poate fi îndeplinită: publicul pe care l-am construit în ultimii ani de la nivel de grup la nivelul unei comunități de câteva mii de oameni nu poate fi fidelizat, cu atât mai puțin extins. Soluția elementară pentru această situație este echivalarea bugetului unui teatru național cu singurul «teatru» național de dans contemporan din România. În medie, cei 290 de artiști angrenați într-un an în activitatea CNDB, cu tot cu producția spectacolelor lor, echivalează cu costurile de producție pentru un singur spectacol de la un teatru național, fără ca Centrul să dețină mijloacele de infrastructură și personal pe care le asigură un teatru național pentru artiștii săi”, mai spune managerul instituției.
„Este dezolant, când lucrezi de 25 de ani la construcția unui domeniu și a unei structuri, să trăiești zi de zi cu speranțe din ce în ce mai puține, invers proporționale cu studiile, analizele, strategiile gândite și lucrate în toți acești ani. În toți acești ani, angajații CNDB și artiștii asociați au sprijinit bunul mers al instituției prin eforturi personale semnificative, de la cele financiare la cele de timp investit. Câtă vreme ministerul nu își asumă ce își asumă responsabil CNDB în numele unui întreg domeniu, pentru a crea perspective durabile, unui important segment al culturii naționale românești i se refuză dreptul de a exista în această cultură.”
File din programul de guvernare
Impasul grav în care se află CNDB prin incapacitatea sa de a implementa proiecte naționale și internaționale este cu atât mai flagrant și inexplicabil în anul în care se sărbătorește Centenarul Marii Uniri.
În 2017 și 2018, CNDB a primit trei solicitări din partea Ministerului Culturii și Identității Naționale prin care se sublinia că proiectele de aniversare a Centenarului transmise de instituțiile de cultură din subordinea sa nu aveau să fie finanțate de către bugetul Departamentului Centenar, ci din bugetul instituției care trimite propunerea.
În încheiere, este elocvent un extras din Programul de Guvernare 2018-2020, publicat pe site-ul Guvernului României. La punctul 6, Program de susținere a investițiilor în infrastructura culturală, se menționează: „În prezent, finanțarea instituțiilor culturale este insuficientă și haotică. Instituțiile de cultură, așezămintele culturale, teatrele, muzeele, filarmonicile și bibliotecile trebuie să beneficieze de o stabilitate și predictibilitate a bugetului”.
În virtutea celor de mai sus, facem un apel pentru integrarea între instituțiile de spectacol, la locul cuvenit și cu un buget adecvat, a Centrului Național al Dansului București.
Parteneri media: AGERPRES, B-Critic, Bucharest City App, Dilema Veche, Feeder.ro, Graphic Front, Radio România Cultural, RFI – Radio France International, Revista Arta, Revista Arte și Meserii, Revista Atelierul, Revista CARIERE, Revista Zeppelin, Liternet, Orașulm.eu, Onlinegallery, Șapte Seri, Scena.ro, SUB25, TANĂNANA, Umblat.ro, Veioza Arte, Zelist”
