spot_img

Ce rămâne după Centenarul Încoronării?

Anamaria Spătaru

Pentru că se apropie 1 Decembrie și pentru că vor fi din abundență în spațiul public declarații patriotarde, de multe ori fără substanță, se va afirma pompos iubirea de țară sau se va deplânge așa-zisa ei decădere, mă opresc puțin cu gândul la momentul meu de iubire de țară de anul acesta.

Era 15 octombrie 2022. Se împlineau 100 de ani de la Încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria. Am avut privilegiul să fiu producătorul unei emisiuni dedicată acestui eveniment la Radio România Cultural, la care au participat istoricii: Georgeta Filitti, Răzvan Theodorescu, Ioan Opriș, Alexandru Hârtopan. Aceștia au contribuit la volumul: “Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922” *, al cărui coordonator și coautor este istoricul Narcis Dorin Ion, directorul Muzeului Național Peleș. Cartea-album,  apărută la Editura Magic Print, a fost lansată cu acest prilej.

Am pășit cu toții cu emoție în sala de șah a Castelului Peleș unde iluștrii invitați au discutat pe larg contextul social, politic, economic, cultural în care a avut loc acest uriaș eveniment. Cu toții au remarcat reușita lui deplină, organizarea impecabilă, în ciuda fricțiunilor puternice dintre partidele politice, a anumitor intrigi, a faptului că țara era secătuită de război, ceea ce l-a determinat pe însuși Regele Ferdinand să ceară să poarte Coroana de oțel a României, comandată de Carol I, în 1881, când țara devenise regat. Aceasta era făcută din materialul unui tun cucerit la Plevna. Dorea să se renunțe la fastul care în mod normal, în țările cu tradiție monarhică, însoțește acest eveniment.

Și Regina Maria își exprimase dezaprobarea față de cheltuielile exorbitante și nu era de acord cu construirea contra-cronometru a Catedralei de la Alba Iulia.

Clerul catolic, de asemenea, îl amenința pe Regele Ferdinand cu anatemizarea în cazul în care va fi încoronat după rânduiala ortodoxă, anumite partide politice amenințau cu neparticiparea lor și a unei anumite părți a populației, ceea ce a adâncit tristețea Reginei, care declara: “nu-mi place treaba asta. Este trist și dureros să nu avem întregul popor în jurul nostru la un asemenea eveniment; dar încep să cred că va fi foarte probabil, având în vedere calitățile politicienilor cu care avem de-a face. (…) Dacă propriul nostru popor nu ne poate înconjura la o asemenea ocazie, dacă ura lor pentru Brătianu este mai puternică decât loialitatea față de noi, atunci trebuie să le arătăm că suntem solidari cu țările Europei.”

Sigur că adevărații patrioți au asistat cu inima strânsă la toate aceste discuții, au fost poate îngrijorați și dezamăgiți la rândul lor, dar printr-o mobilizare extraordinară a instituțiilor, conduse de oameni luminați, și mai ales a poporului, Încoronarea s-a desfășurat în cele mai bune condiții, rămânând o filă strălucitoare a istoriei noastre.

Amănunte extraordinare din acele zile, unele dintre ele extrase acum în premieră din sursele istorice, fotografii de epocă și documente, unele inedite, sunt cuprinse în albumul menționat mai sus. O lucrare absolut impresionantă, care merită să spunem că este oferită publicului la prețul de numai 100 de lei,  o inițiativă cu atât mai importantă cu cât, după cum remarca academicianul Ioan Aurel Pop, cel care semnează Prefața, despre monarhie se vorbește mult, dar nu întotdeauna în cunoștință de cauză.

Așa încât pentru noi, cei neavizați, o asemenea lucrare este binevenită. Pentru că, deși scrisă de personalități, istorici de marcă, academicieni, îi lipsește cu totul tonul didactic. Rigoarea științifică este tradusă pe înțelesul tuturor, iar povestea Încoronării este ușor de citit și atractivă.

Cine au fost oaspeții de seamă, în ce ordine au fost primiți, ce meniu au avut la dineu și ce veșminte au purtat, iată amănunte care ar putea impresiona orice pasionat al bunului gust și al manierelor elegante din zilelor noastre.

Construirea catedralei de la Alba Iulia cu extremă rapiditate ne face să ne gândim că poate, într-un alt context istoric, cultural și religios, ne-am fi putut bucura și noi de catedrale asemănătoare celor pentru care străbatem acum mii de kilometri că să le admirăm.

Mobilizarea exemplară a instituțiilor și a armatei, profesionalismul comisiei Încoronării, condusă de Anghel Saligny, au făcut posibile ceremoniile impecabile pe care probabil puține țări le-ar fi putut organiza în contextul economic teribil de după război.

Sigur că și atunci au fost dificultăți financiare, sceptrul Regal fiind adus în țară cumva pe datorie, după ce anterior se organizase o subscripție publică, nereușită, pentru realizarea acestuia. Și multe alte impedimente.

Dar această pagină de istorie, transcrisă pe larg în volumul: “Centenarul Încoronării. Alba Iulia. 1922”, este prilej de mândrie națională și de încredere în capacitatea de a înfăptui lucruri mărețe  a poporului român, în ciuda scandalurilor, a suișurilor și coborâșurilor inerente în istoria oricărui popor, a sărăciei de după primul război mondial.

Revenind în anul 2022, Peleșul, gătit de sărbătoare, primea sute și sute de tineri entuziaști. Abia am avut loc să trec printre ei, le-am admirat curiozitatea și pofta de a învăța. Le-am citit în ochi admirația și am îndrăznit să sper că ei vor dori și vor lupta ca țara să aibă parte și de alte momente istorice de un calibru asemănător.

Anamaria SPĂTARU

*Muzeul Național Peleș a editat volumul Un veac de la Încoronare. Alba Iulia. 1922, coordonat de Narcis Dorin Ion și tipărit la Editura Magic Print din Onești, în macheta inspirată concepută de Cornel Constantin Ilie. În ampla lucrare monografică (360 p.), vom regăsi studii temeinice – bazate pe materiale inedite de arhivă și ilustrate copios cu fotografii inedite din colecții publice și private – semnate de reputați istorici și specialiști în domeniu: academician Ioan-Aurel Pop, academician Răzvan Theodorescu, prof. univ. ing. Nicolae Șt. Noica, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. dr. col. (r) Ion Giurcă, prof. univ. dr. Ioan Opriș, dr. Narcis Dorin Ion, dr. Mircea-Alexandru Hortopan, dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, dr. Cornel-Constantin Ilie, arhimandrit dr. Policarp Chițulescu, dr. Carmen Tănăsoiu și Corina Dumitrache. (din Comunicatul de presă al Muzeului Peleș)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508