spot_img

Ce legătură există între stima de sine, asertivitate și frica de singurătare, în cartea ”Frica”, coordonată de Salman Akhtar

„Pe parcursul vieții, frica de singurătate este un sentiment resimțit cu intermitență de toți oamenii. Aceasta reflectă prima și permanenta nevoie a tuturor, o nevoie de protecție și siguranță. (…) În perioada timpurie a vieții, se prezintă sub forma unei intense anxietăți și a unei frici de separare”, care apare la bebelușul neajutorat. Chiar și când lipsa mamei (sau a persoanei îngrijitoare) din apropierea lui este de foarte scurtă durată, precizează psihanalista Peggy B. Hutson în cel de-al treilea capitol al cărții ”Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții”, coordonată de Salman Akhtar și publicată la Editura Trei, în colecția „Psihologia pentru toți”. 

Deși frica de singurătate la adult nu este niciodată atât de frecventă și de puternică ca la copilul mic, ea poate apărea în momente de schimbare sau pericol, reale sau imaginare, până la finalul vieții. Gradul de manifestare, severitatea episoadelor și consecințele acestora, care pot merge până la atacuri de panică, anxietate generalizată sau depresie, depind de modurile în care persoana de îngrijire a gestionat primele frici de singurătate ale copilului. Pentru că ele se vor stoca în memorie, „umbra acestora căzând asupra perioadelor ulterioare de frică de singurătate din viață”. Datorită unui parentaj prezent și susținător individul va dezvolta, ca adult, capacitatea de a putea fi singur, de a forma un cuplu și relații strânse de prietenie. El va căpăta libertatea de a se opune, va dezvolta o gândire critică obiectivă și o stimă de sine stabilă, se va simți confortabil alături de ceilalți, în contexte diverse. Atunci când maternajul timpuriu îl va lăsa pe copil nesigur și eșuează în a îndepărta frica de abandon din experiența lui timpurie de viață, se structurează frica de singurătate. Neconștientizată și neprocesată ulterior, ea se va păstra, va capăta diferite forme de expresie și va fi declanșată de diferite evenimente de viață. „Așadar, acel copil rămâne afectat de fricile timpurii de singurătate. Grijile inconștiente și soluțiile găsite la vârsta mică pentru acestea se mențin în viața adultă, avându-și originile în această perioadă preoedipiană.(…) Pe parcursul vieții, preocupările nesoluționate se vor adăuga deseori automat noilor episoade de frică de singurătate.”, spune Peggy Hutson, care a publicat o serie de lucrări despre tulburări ale imaginii și stimei de sine, frica de succes, rușinea, iubirea sau ura.

De-a lungul vieții adulte, aceste frici pot fi provocate și trăite din și în mai multe circumstanțe ca: plecarea la facultate, absolvirea unei formări profesionale, intrarea în câmpul muncii, schimbarea locului de muncă, mutarea într-o țară sau cultură diferită, căsătoria, divorțul, asumarea statutului de părinte, plecare de acasă a copiilor deveniți adulți, promovarea pe o anumită poziție, pierderea unei poziții de responsabilitate, neacceptarea la un loc de muncă, respingerea eforturilor creative, atingerea vârstei mijlocii, îmbătrânirea, pierderea partenerului sau a unui prieten, boala și confruntarea cu sfârșitul vieții. Această frică de singurătate se ivește și în timpul perioadelor nesigure, precum în cazul comportamentului violent al altcuiva, în vreme de război sau dezastre naturale. Până la un punct aceasta poate fi o reacție firească, de mică amplitudine sau durată. Însă, cu cât ea se prelungește, creează disfuncționalități și raportări disproporționate în diferite relații, începând cu sine, și  situații, cu atât acesta este un indicator al unei prezențe mai adânci al fricilor din perioada primei copilării.

Un astfel de indicator este stima de sine, formată în interacțiunea cu figura îngrijitoare, în care imaginea de sine este oglindită de aceasta. Dacă ceea ce se reflectă înapoi către copil sunt mesaje că nu este suficient de bun și, prin urmare, demn de iubit, copilul va integra această imagine pe care o va purta cu sine la maturitate. Atunci când toate încercările sale se vor concentra inconștient pe ideea a obține aprecierea celorlalți. „Etichetările sinelui și idealurile transmise (adresări ca <urâtul>, <prostul> <numai notele de 10 sunt acceptabile> etc., dezamăgirea față de sexul nou-născutului, de culoarea pielii acestuia, dorința de perfecțiune) sunt însoțite de o anumită devalorizare și respingere. În absența cuvintelor, acești copii nu doar că se simt respinși de persona respectivă, ci se tem din nou de singurătate, dată fiind continua lor neajutorare la acea vârstă”, afirmă Hutson. Acest lucru va structura sentimentul că ceilalți nu vor vrea să le fie în preajmă și nu-i vor respecta, iar afectul resimțit este rușinea. Acești adulți vor avea nevoie de reasigurări pe tot parcursul vieții, pentru a se simți valoroși și acceptați. Însă niciodată un titlu sau o poziție obținute sau dovezile de apreciere venite constant nu vor fi de ajuns pentru a vindeca această rană primordială. Pentru că motivația ascunsă a fost dorința de protecție și siguranță, iar frica de singurătate a fost și este prezentă. Uneori indivizii sunt atât de traumatizați în această temere, încât există manifestări și simptome frecvente, chiar zilnice, cum ar fi atacuri de panică severe.

Un alt aspect negativ al vulnerabilității stimei de sine este lipsa asertivității, născută din inhibarea timpurie a agresivității, afirmă Hutson. În acest context agresivitatea exprimă felul în care copilul își manifestă personalitatea și se individualizează în raport cu mama și mai târziu cu ceilalți. „Acest lucru depinde în mod deosebit de gestionarea timpurie de către mamă a mișcărilor asertive ale copilului (agresivitatea sa) și, mai târziu, a expresiilor de independență ale acestuia. Dacă mama poate gestiona aceste manifestări firești în dezvoltarea copilului și în același timp se va menține foarte iubitoare, există toate șansele ca respectivului copil să îi fie confortabilă opoziția față de o persoană iubită.” Dar dacă părinții nu tolerează impulsurile independente de autonomie, copilul va percepe că încercările sale în această direcție conduc spre abandon. Prin urmare, în viața adultă, din cauza fricii de a nu pierde prețuirea, validarea și implicit iubirea celorlalți, individul nu va putea să exprime opinii în dezacord cu ceilalți, mai ales dacă au potențial conflictual, nici propriile emoții negative și nici nu a dezvoltat capacitatea de a refuza sau a spune „nu”. „Exemplele de probleme ascunse cu succes includ situațiile în care o persoană care prezintă o inhibare a agresivității este percepută ca o persoană foarte bună, care nu-i refuză niciodată pe ceilalți” încheie autoarea capitolului „Frica de singurătate” din cartea Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții, publicată la Editura Trei, în colecția „Psihologia pentru toți”.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508