spot_img

Banatul din Câmpia Bărăganului

 ”Dincoace și dincolo de tunel. 1945” (Ed. Polirom, 2019) mi s-a părut cea mai sumbră carte a Marianei Gorczyca. Nimic din ce citisem sub semnătura autoarei nu mă dusese în preajma unui subiect atât de dramatic. Păstrând aceeași direcție tematică, ”Rubla, locul fără umbră” (Ed. Școala Ardeleană, 2022) m-a convins definitiv că soarta unor năpăstuiți ai istoriei noastre recente trebuie să fi stat (de) mult la pândă în intenția scriitoarei sighișorence de-a o strămuta în hotarul fragil dintre realitate și ficțiune. De data asta, Mariana Gorczyca își trimite cititorii într-un sat ca alte 17 din Câmpia Bărăganului, a căror istorie începe în noaptea bănățeană și de neuitare a Rusaliilor Negre.  

Ca și în cazul sașilor sighișoreni (în basorelief, Otto Bruckner) din romanul de la Polirom, Mariana Gorczyca scrie despre Rubla tot cu ambele mâini – de jurnalist riguros și de scriitor care știe să umple vidul realităților cu imaginarul epic. Scotocind prin apele tulburi ale istoriei, descoperă (conform precizărilor din Appendix) că satul numit în stridențe sovietice a fost ridicat de 246 de germani, 147 de români bănățeni, 39 de basarabeni și bucovieni refugiați în România, 11 macedoneni, 19 turci și 8 sârbi. Le descoperă și vinile stupide, ulițele de altădată (construite după etnii), locul unde fusese școala, sfatul, dispensarul, postul de miliție, cimitirul. Și un singur supraviețuitor: Constantin Ciolac, a cărui trecere de la ghid la personaj îmi pare, în această călătorie jurnalistico-romanescă, tot atât de firească precum inserțiile documentaristice. Deportarea în toiul nopții, falsificarea voturilor, abuzurile atotputernicilor de atunci, buletinele cu stigmatul D.O.-ului, așteptarea inutilă a americanilor, lecțiile colective de limba rusă, încurajarea delațiunii, stabilizarea și agitatorii, Festivalul Tineretului din ’53 (prilej pentru autoritățile de atunci să fabrice o farsă uriașă despre românii care ar trăi într-o dolce vitta comunistă), îndocrinarea învățământului, reconstituirea seriei sinonimice pentru năpăstuiții din locurile fără umbră (disclocați, strămutați, gorobeți, elemente, coreeni, năpârci, țigani borâți etc.), exilarea postcarcerală (în Rubla!) a lui Corneliu Coposu, obtuzitatea Anei Pauker, nevoile cotidiene (adesea, și de un singur băț de chibrit) etc. etc. sunt câteva dintre pretextele unor micronarațiuni ale cărții.

Construit din acest eșafodaj al adevărurilor, romanul își cere tributul ficțiunii. Autoarea îl trece prin mâna făcătorului de poveste și desface, în fiecare capitol, vieți care încep abrupt, cu o căutare obsesivă: umbra. Și cu țărușul 133 al Mariei Schreiber. Narațiunea crește apoi, printr-o mise en scene a unor familii nevoite să-și ducă vara lui ’51 în bordeie și în speranța inutilă a întoarcerii în Banat. Sau măcar a ploii. Când, în sfârșit, se strecoară din cerul prea fierbinte al Bărăganului, ploaia nu  înseamnă doar binecuvântare, așa cum o primesc sârbul Ilia Curici (Asta-i ploaia mea! Ad-o, Doamne!), bunicul Helmut Schreiber (de la primii stropi, pregătește, în toiul nopții, ligheanul, copaia, ceaunul, oala) sau machidonul Hristo Papaguli, care o adulmecă dinaintea fulgerului. Potopul din noaptea Sf. Ilie a fost ca o dezmeticire pentru bănățenii deportați. Nădejdea întoarcerii la rosturile lor firești se spulberase, de vreme ce ploaia s-a prăvălit peste bordeiele lor, scoțându-i afară din adăposturile încropite ca să nu fie îngropați în pământ. Când au început să scoată pat, dulap, masă, haine, pentru că noroiul era până la glezne, au înțeles că Banatul le e departe, că șansa întoarcerii acolo, și mai departe, și s-au apucat să facă chirpici pentru case, luând-o mereu de la capăt, ca un Manole multietnic (ploaia transforma totul într-un  noroi care se turtea la pământ noaptea).

Despre munca asta inutilă și istovitoare, despre secetă, noroi, grija copiilor, sărăcie și umilință, despre frică, foame și dorul de casă sau despre credința nealterată în Dumnezeu scrie, în câteva răgazuri, Maria Schreiber. Pentru că toate se uită, dar ce-i scris rămâne.

Această Maria nu este singurul raisonneur al cărții. Alte fragmente de jurnal îi sunt atribuite lui Eric Arthur Blair (numele adevărat al lui Orwell), un englez pe cât de lucid, pe atât de sentimental, care trăiește experiența deportării dintr-o slăbiciune genealogică: îndrăgostit de Banatul strămoșilor, își părăsise părinții cu care are o corespondență absconsă (altă piesă din colajul romanului!). Tot lor le trimite, în împrejurări picarești, un manuscris despre oamenii fără umbră. Prin acest Eric, care își găsește, parcă dintr-o răspundere misionară, forța detașării analitice și pe care autoarea și-l ia aliat naratorial, trec multe întâmplări din Rubla. Bunăoară, moartea stupidă a lui Hasan, pentru care se învinovățește (îl sfătuise să-și înfrângă frica, iar copilul se îneacă încercând să-și salveze un coleg agresiv). Eric e și singurul care pricepe ciudățeniile lui Alfred Baumann (el însuși avusese experiențe stranii, eliadești), reflectează asupra idilei dintre o învățătoare deportată și un activist ezitant, participă la o slujbă purificatoare (chiar de Rusalii!) a unui preot din Brăila, are acces la presa străină (părinții îi trimit biscuiți și ceai verde în ziare englezești).

Se întâmplă multe în cartea asta polifonică. Se suferă, se moare la orice vârstă (sub nămeți, sub ape, de tifos, de inimă rea ori din pricini criminale), se iubește și se caută noima unor destine crucificate. Însă cel mai mult se (dez-)nădăjduiește salvarea unui loc cu oameni fără umbră.

Elena Ruxandra Petre

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508