spot_img

BACOVIA: POEZIA CA MOD DE SUPRAVIEȚUIRE

Se împlinesc 60 de ani de la moartea lui George Bacovia (22 mai 1957). Originar din Bacău, George Vasiliu își ia numele urbei moldave, latinizându-l, cel patern părându-i-se banal. Individ hipersensibil, instabil, suferind, capricios, cu o psihologie fragilă, a extremelor. Viața lui e compusă din începuturi, renunțări, eșecuri și reluări, într-o pendulare continuă între Bacău și București.

Începe Dreptul la Universitatea din București, renunță după anul I, se înscrie, din nou, la Drept, la Universitatea din Iași, termină facultatea, dar nu profesează în domeniu. Îndeplineşte, pentru a-şi câştiga existenţa (trăită la limită), slujbe minore: suplinitor, copist, funcționar, bibliotecar etc. Colaborează la publicații literare, editează, la Bacău, revistele „Orizonturi Noi” și „Ateneul Cultural”. O vreme este șomer, iar, din 1932 până la moarte, primește o pensie lunară de la Societatea Scriitorilor Români. În București, locuiește pe o străduță din  preajma Cimitirului Bellu. Duce o viaţă marginală și agitată, de om care nu-și găsește locul niciunde, hăituit de suferințe fizice și psihologice, prigonit al unui destin capricios și al unei firi de extremă fragilitate. Poezia constituie, pentru el – tip original de „poète maudit” –, confesiune, act de auto-exorcizare de stihiile și fantasmele interioare, mod de supraviețuire.

Bacovia este unul dintre marii poeți ai literaturii române din secolul XX și din toate timpurile, un nume din galeria interbelică de genii ale poeziei: Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia. Cel mai mare poet simbolist român,  el scrie, în codul estetic al simbolismului decadent (în continuarea unor Baudelaire, Rimbaud, Jules Laforgue etc.), o poezie a suferinței ontologice inexpiabile, a presimțirilor morbide, a agoniei și disoluției eului, a decompunerii și a morții, într-un cadru existențial ostil, bântuit de neant. Este o poezie a crizei, o criză interioară care se proiectează asupra lumii din jur, obiect, ea însăși, al unui proces de destructurare. Bacovianismul ca stare psihologică își are suportul liric în bacovianismul poetic, un mod stilistic și estetic cu totul particular de traducere a stării și ideii în text, de metamorfozare textuală a poeziei. Bacovia practică o scriitură simplificată, denudată de figuri și artificii poetice, construită pe simboluri, pe forța semantică și referențială a cuvintelor. Poemele lui sunt experiențe lirice concentrate, de mare intensitate, sintetizate într-un limbaj poetic esențializat. Bacovia scrie relativ puțin (în comparație cu Arghezi ori Blaga, de pildă) și inegal. Ciclul de referință, prin care se afirmă ca mare poet și rămâne în conștiința estetică a literaturii române, este „Plumb” (1916). În următoarele, poezia pierde în intensitate, substanța poetică se diluează tot mai mult. Rămân din Bacovia câteva capodopere, care fac din el un mare poet al literaturii noastre: „Plumb”, „Lacustră”, „Decor”, „Pastel”, „Nevroză”, „Cuptor”, „În parc”, „Rar”, „Tablou de iarnă”, „Poemă finală”, „Ecou de serenadă”, „Nervi de primăvară”, „Nervi de toamnă”, „Toamnă murind” și altele. Câteva strofe emblematice din poezia bacoviană:

„E toamnă, e foşnet, e somn…

Copacii, pe stradă, oftează;

E tuse, e plânset, e gol…

Şi-i frig, şi burează.
Amanţii, mai bolnavi, mai trişti,

Pe drumuri fac gesturi ciudate –

Iar frunze, de veşnicul somn,

Cad grele, udate.

Eu stau, şi mă duc, şi mă-ntorc,

Şi-amanţii profund mă-ntristează –

Îmi vine să râd fără sens,

Şi-i frig, şi burează.”

*

„Buciumă toamna

Agonic – din fund –

Trec păsărele

Şi tainic s-ascund.

Ţârâie ploaia…

Nu-i nimeni pe drum;

Pe-afară de stai

Te-năbuşi de fum.

Departe, pe câmp,

Cad corbii, domol;

Şi răgete lungi

Pornesc din ocol.

Tălăngile, trist,

Tot sună dogit…

Şi tare-i târziu,

Şi n-am mai murit…”

*

„Afară ninge prăpădind,

Iubita cântă la clavir, –

Și târgul stă întunecat,

De parcă ninge-n cimitir.
Iubita cântă-un marș funebru,

iar eu nedumerit mă mir:

De ce să cânte-un marș funebru…

Și ninge ca-ntr-un cimitir.
Ea plânge și-a căzut pe clape,

Și geme greu ca în delir…

În dezacord clavirul moare,

Și ninge ca-ntr-un cimitir.

Și plâng și eu și tremurând,

Pe umeri pletele-i resfir…

Afară târgul stă pustiu,

Si ninge ca-ntr-un cimitir.”

*

„Amurg de iarnă, sumbru, de metal,

Câmpia albă – un imens rotund –

Vâslind, un corb încet vine din fund,

Tăind orizontul, diametral.

Copacii rari şi ninşi par de cristal.

Chemări de dispariţie mă sorb,

Pe când, tăcut, se-ntoarce-acelaşi corb,

Tăind orizontul, diametral.”

Sorin IVAN

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508