spot_img

Avangarda revizitată, ediția a IV-a, sesiunea a X-a – finisaj cu: Brâncuși, Iancu, Dali, Picasso, Aragon, Eluard, Clair, Cavalcanti, Brecht, Chaplin, Baker, Eisenstein, Maiakovski

Joi, 18 decembrie 2014, și sâmbătă, 20 decembrie 2014, ora 18.00 , la Cinemateca Eforie (Str. Eforie 2, București) – Sala „Jean Georgescu”, va avea loc proiecția celei de-a 10-a sesiuni din cadrul ediției dedicată avangardei cinematografice din România, totodată cea care încheie programul „Avangarda revizitată. Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme din România”, care a debutat în noiembrie 2012. Sesiunea curentă prezintă două documentare de epocă, puțin cunoscute în România. Este vorba de „Brâncuși filmed: 1923-1939”, antologia tuturor peliculelor filmate de sculptorul Constantin Brâncuși editată în 2011 de Centrul Popidou. Apoi, se va difuza în cvasipremieră un documentar scurt din 1930, „Ștrandul Kiseleff”, construcție arhitecturală semnată de frații Marcel și Iuliu Iancu, inaugurată în iulie 1929. Documentarul cuprinde, în mare, imagini de la elaborarea ștrandului, dar și câteva cadre cu Marcel și Iuliu Iancu. Cea de-a doua parte a sesiunii recuperează din filmografia jurnalelor de actualități, reportaje inedite, unele unice în lume, cu artiști precum Salvador Dalí, Pablo Picasso, Louis Aragon, Paul Éluard, René Clair, Alberto Cavalcanti, Bertolt Brecht, Charles Chaplin, Josephine Baker, Serghei Eisenstein sau Vladimir Maiakovski. Curator: Igor Mocanu. Organizator: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României.

Pe la începutul anilor ’20, Brâncuşi îi cere sfatul lui Man Ray pentru a-şi cumpăra un aparat de fotografiat. Acesta din urmă îi recomandă o cameră Thornton Pickard 13 x 18, dotată cu un obiectiv cu focalizare 250, cu burduf şi o cameră demontabilă 20 x 25, plus un suport cu cremalieră. Îi mai recomandă să developeze negativele de sticlă la un atelier de specialitate, însă Brâncuşi refuză căpos, în maniera-i caracteristică şi, la fel cum făcuse şi cu atelierul la sosirea sa în Montparnasse, îşi construiește singur o cameră obscură în incinta acestuia. Până la imaginea în mișcare nu mai era decât o jumătate de pas, iar în 1923 Man Ray înregistrează primele imagini cu Brâncuși la lucru. Brancusi filmé: 1923-1939 reprezintă așadar totalitatea filmelor realizate de Constantin Brâncuși, necunoscute sau foarte puțin vehiculate, majoritatea constituindu-se fie ca documente cinematice ale propriilor sculpturi, fie ca gesturi artistice în sine sau de arhivare a anumitor apropiați cum au fost Victor Brauner, Lizica Codreanu, Man Ray, Marcel Duchamp, Ezra Pound și mulți alții. Sesiunea a X-a, cea care încheie ediția a IV-a a proiectului „Avangarda revizitată…”, dar nu și ultima, sperăm, trebuie citită radicular. De la Constantin Brâncuși către Marcel Iancu, cu această peliculă absolut inedită – Ștrandul Kiseleff (1930) – în care cercetătorii ANFR l-au identificat pe unul din fondatorii dada, alături de fratele său, Iuliu Iancu. Reportajul documentează construcția timp de 52 de zile a unei opere constructiviste. Plecăm apoi de la Marcel Iancu înspre spațiul francez, cu reportajele privind evoluția artei abstracte, cele cu Salvador Dalí și Pablo Picasso. Părăsim pictura avangardei, însă rămânem în spațiul francez, al literaturii suprarealiste și al filmului. Rămânem în siajul filmului, cu Alberto Cavalcanti și Charles Chaplin, doi autori fără de care avangardele istorice ar fi arătat altfel. Rămânem pe scenă, însă cea de teatru și coregrafie, cu Bertolt Brecht și Josephine Baker, doi artiști intens ovaționați de avangarda din România. La final, avangarda reamintește alți doi autori, la fel de importanți pentru ea: Serghei Eisenstein și Vladimir Maiakovski.

Agențiadecarte.ro vă prezintă programul proiecțiilor.

CONSTANTIN BRÂNCUȘI

BRANCUSI FILMÉ: 1923-1939

Franța, 2011, Documentar, a/n, mut, 56 min. R. Constantin Brâncuși, Man Ray. I. Man Ray, Constantin Brâncuși. Conservare: Philippe-Alain Michaud, Isabelle Daire. Responsabil colecție: Alexis Constantin. Digitalizare: Kantuta Quiros . Montaj: Didier Coudray

Cu: Constantin Brâncuși, Man Ray, Florence Meyer, Barbara Hepworth, Victor Brauner, Margit Brauner-Kosch, Maria Chaliapine, Marcel Duchamp, Mary Reynolds, Vera Moore, Ezra Pound, Lizika Codreanu

Copyright: ADAGP, VISARTA

Film courtesy of Éditions du Centre Pompidou

MARCEL IANCU

ȘTRANDUL KISELEFF

România, 1930, reportaj, a/n, mut. Cu: Marcel Iancu, Iuliu Iancu ș.a.. Producător: Ștrandul Kiseleff. Film prezentând aspecte din timpul construcției ștrandului bucureștean inaugurat în iulie 1929.

EXPERIMENT ȘI ARTĂ ABSTRACTĂ, SALVADOR DALÍ, PABLO PICASSO

PICTURA MUZICALĂ

România, 1958, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 31 / 1958, subiect d.

Din toată lumea. – Franța – Reportajul critică „arta decadentă ce caracterizează lumea capitalistă”. Un exemplu în acest sens este o expoziție deschisă la Paris în care artistul propune un experiment, „pictura muzicală”. Exemple hilare selectate din expoziție.

ELUCUBRAȚII ALE ARTEI DECADENTE

România, 1959, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1959, subiect d.

Din lumea capitalistă. – Exponatele unei expoziții de artă din Franța sunt prezentate ca elucubrații ale artei decadente.

MODĂ CU MODELE CREATE DE PICTORI SUPRAREALIȘTI

România, 1960, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1960, subiect d.

Din toată lumea. – La Paris a avut loc o expoziție de modă cu modele create de pictori suprarealiști.

ARTĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ ÎNTR-O PIAȚĂ DIN FRANȚA

România, 1960, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1960, subiect d.

De peste hotare. – Artă abstractă executată într-o piață din Franța.

PICTURĂ ABSTRACTĂ EXECUTATĂ CU FLORETA

România, 1960, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 47 / 1960, subiect e.

Din lumea capitalului. – Pictură abstractă executată cu floreta.

STUDENȚII DIN NEW JERSEY DISTRUG UN PIAN

România, 1963, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1963, subiect d.

De peste hotare. – Studenții Universității din New Jersey, S.U.A., distrug un pian într-un concurs organizat.

ARTA ULTRAMODERNĂ LA BRUXELLES

România, 1965, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 15 / 1965, subiect f.

De peste hotare. – Arta ultramodernă la Bruxelles.

MANIERE CIUDATE DE PICTURĂ ABSTRACTĂ

România, 1965, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 30 / 1965, subiect e.

De peste hotare. – Maniere ciudate de pictură abstractă.

PICTURĂ REALIZATĂ ÎN CONDIȚII SUBACVATICE

România, 1967, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 13 / 1967, subiect d.

De peste hotare. – Pictură realizată în condiții subacvatice.

PICTORUL SALVADOR DALÍ CAUTĂ SĂ ȘOCHEZE PUBLICUL

România, 1956, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 51 / 1956, subiect e.

Talmeș-balmeș. – Paris. Titlul neobișnuit introduce subiectul reportajului – arta decadentă din Occident, semn sigur al prăbușirii orânduirii capitaliste. Pictorul Salvador Dalí, stabilit la Paris în acea perioadă, caută să șocheze publicul prin manifestări deosebit de originale. Deși prieten al mișcării muncitorești, Dalí este folosit de criticii din țările din est pentru susținerea tezelor lor politice. În acest reportaj, pictorul ilustrează „Don Quijote” al lui Cervantes în maniera sa specifică, sincretică și șocantă: un Quijote în carne și oase, tablouri pictate cu coarne de rinocer pe plăci de marmură.

SALVADOR DALI ÎȘI PREZINTĂ OPERELE ÎN SPANIA

România, 1964, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect d.

Varietăți. – Salvador Dali își prezintă operele în Spania. Imagini cu pictorul în atelierul personal.

SALVADOR DALI. DIALOG DESPRE FRUMUSEȚE

România, 1965, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 24 / 1965, subiect d.

Dialog despre frumusețe. – Imagini cu Salvador Dali.

SALVADOR DALI PICTEAZĂ UN TABLOU PENTRU OLIMPIADA DIN MEXIC

România, 1968, reportaj. Producător: Săptămâna în imagini nr. 41 / 1968, subiect c.

De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali, care pictează un tablou pentru olimpiada din Mexic.

SALVADOR DALI REALIZÂND ARTĂ DIN PLASTIC

România, 1969, reportaj. Producător: Săptămâna în imagini nr. 1 / 1969, subiect c.

De peste hotare. – Imagini cu Salvador Dali realizând artă din plastic.

PABLO PICASSO. CONGRESUL MONDIAL AL PĂCII

România, 1959, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1959, subiect e.

Din toată lumea. – Suedia. La Stockholm are loc Congresul Mondial al Păcii, sesiune jubiliară marcând 10 ani de la crearea acestui organism. Scurtă imagine cu Mihai Ralea, președinte al Comitetului Național Român pentru Apărarea Păcii. În sală se disting Dolores Ibarruri, din partea PC din Spania, Pablo Picasso, Bertrand Russel, patriarhul Rusiei, Aleksei I.

PABLO PICASSO LA 80 DE ANI

România, 1966, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 46 / 1966, subiect e.

De peste hotare. – Pablo Picasso la 80 de ani.

PABLO PICASSO LA MUZEUL DE ARTĂ DIN BUCUREȘTI

România, 1968, reportaj. Producător: Săptămâna în imagini nr. 43 / 1968, subiect c.

Reportaje. – La Muzeul de Artă din București are loc o expoziție de litografii ale lui Pablo Picasso.

LOUIS ARAGON, PAUL ÉLUARD, RENÉ CLAIR

EXPOZIȚIE CU VÂNZARE RIDICATĂ A CĂRȚILOR CLASICE MARXISTE

România, 1956, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 19 / 1956, subiect e.

Știri externe. – La Paris, în clădirea velodromului de iarnă, are loc o expoziție cu vânzare ridicată a cărților clasice marxiste. Dau autografe Louis Aragon, André Gilles, François Billoux, Jeanette Vermersch.

RECEPȚIE LA AMBASADA ROMÂNĂ DE LA PARIS

România, 1946, reportaj. Producător: Jurnal sonor ONC nr. 14 / 1946, subiect d.

Recepție la Ambasada Română de la Paris (Franța). – La Ambasada Română de la Paris are loc o recepție în onoarea lui Petre Constantinescu-Iași, ministrul român al comunicațiilor. Din partea română participă Simion Stoilov, ambasadorul României la Paris și Richard Franasovici, ambasadorul României la Londra. Printre invitații francezi se numără Maurice Thorez, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Vincent Auriol și Jaques Duclos, președinte, respectiv vicepreședinte, al Adunării Naționale Constituante a Franței, Francisque Gay, ministru de stat, Naegelen, ministru al educației, Charles Tillon, ministrul armamentului, Marcel Paul, ministrul industriei, directorii publicațiilor „L’Humanité” și „Ordre”, Paul Boncour, Paul Langevin, Marcel Cachin, Paul Éluard, ambasadorii la Paris ai URSS și Chinei.

„SERBĂRILE GALANTE” LA BUFTEA

România, 1965, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1965, subiect b.

Reportaje. – René Clair toarnă filmul „Serbările galante” la Buftea.

RENÉ CLAIR PE PLATOURILE DE FILMARE

România, 1965, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 25 / 1965, subiect d.

Pe platourile de filmare. – René Clair toarnă la Buftea filmul „Serbările galante”. Imagini cu actorii Jean Pierre Cassel și Puiu Călinescu.

ALBERTO CAVALCANTI, BERTOLT BRECHT, CHARLES CHAPLIN, JOSEPHINE BAKER

ALBERTO CAVALCANTI SOSEȘTE ÎN ROMÂNIA

România, 1956, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 32 / 1956, subiect c.

Cineaști străini în R.P.R. – Regizorul Alberto Cavalcanti sosește în România pentru a realiza un film documentar despre Dunăre. Secvențe cu sosirea lui la Aeroportul Băneasa și de la filmări.

„VIAȚA LUI GALILEO GALILEI”

România, 1959, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 23 / 1959, subiect d.

De peste hotare. – Ansamble din R.D.G. la București; filmare de la repetiția piesei lui B. Brecht „Viața lui Galileo Galilei”.

BERTHOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI LIVIU CIULEI

România, 1964, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini 52 / 1964, subiect b.

La sfârșit de an. – La teatrul Lucia Sturza Bulandra se joacă piesa „Opera de trei parale”, Bertholt Brecht, în regia lui Liviu Ciulei. Apar Toma Caragiu și Margareta Pâslaru.

BERTOLT BRECHT, ÎN REGIA LUI ANDREI ȘERBAN

România, 1969, reportaj. Producător: Săptămâna în imagini nr. 12 / 1969, subiect d.

Premiere. – Imagini din timpul spectacolului lui Bertolt Brecht „Omul cel bun din Sechuan” pus în scenă la teatrul din Piatra Neamț de către Andrei Șerban.

CHARLES CHAPLIN DECORAT PENTRU PACE

România, 1954, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 28 / 1954, subiect f.

Charles Chaplin decorat pentru pace. – Imagini de la festivitatea decorării pentru pace a lui Charles Chaplin.

JOSEPHINE BAKER ÎN VIZITĂ ÎN ROMÂNIA

România, 1971, reportaj. Producător: Săptămâna în imagini nr. 7 / 1971, subiect c.

Reportaje. – Cântăreața franceză Josephine Baker în vizită în România.

SERGHEI EISENSTEIN, VLADIMIR MAIAKOVSKI

EXPOZIȚIE DE DESEN A REGIZORULUI SERGHEI EISENSTEIN

România, 1963, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini 4 / 1963, subiect a.

Vești din industrie. – În București s-a deschis o expoziție de desen a regizorului și scenaristului sovietic Serghei Eisenstein.

CICERONE THEODORESCU. O TRADUCERE DIN MAIAKOVSKI

România, 1958, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 7 / 1958, subiect d.

Medalion. – Medalion dedicat poetului Cicerone Theodorescu. Plimbare cu fiica sa, Mihaela, la șosea. Așezat la birou, are în lucru o traducere din Maiakovski. Autorul citește din „Rondelul ghetelor deștepte”, o profesiune de credință. În paralel, o reprezentație de pantomimă ilustrează versurile. Dialog cu fiica sa, încheiat cu sintagma „așteaptă-mă la 49 de ani”.

MONUMENT DEDICAT POETULUI MAIAKOVSKI

România, 1958, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 33 / 1958, subiect f.

De peste hotare. – La Moscova este dezvelit un monument dedicat poetului Maiakovski. Discrus al lui Nikolai Tihonov, din partea Comitetului de partid de la Moscova. Discurs al lui Mihailov, ministru al culturii.

EXPOZIȚIA CĂRȚII SOVIETICE

România, 1958, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 42 / 1958, subiect a.

Luna prieteniei româno-sovietice. – București – La Sala Dalles a avut loc festivitatea de deschidere a Expoziției cărții sovietice. Sunt de față Constantin Prisnea, ministru adjunct al învățământului, Mihai Beniuc, prim-secretar al Uniunii Scriitorilor, și Vasili Fedorovici Nikolaev, însărcinat cu afaceri ad-interim al U.R.S.S. Imagini din expoziție, standul cu traduceri în rusă a operei scriitorilor români – „Poezii” de Eminescu. La serata literară, Fori Etterle recită „Exegi monumentum” de Pușkin (sincron). Dina Cocea citește nuvela „Caracterul rus” de Aleksei Tolstoi. Titus Lapteș recită din Maiakovski.

UN SPECTACOL MAIAKOVSKI

România, 1960, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 17 / 1960, subiect c.

Culturale. – Teatrul tineretului din București a organizat un spectacol Maiakovski.

TEATRUL MAIAKOVSKI LA BUCUREȘTI

România, 1961, reportaj. Producător: Actualitatea în imagini nr. 21 / 1961, subiect d.

Spectacol de gală. – Teatrul Maiakovski la București; apar artiștii poporului Aleksandr Hanov, Vera Orlova, Boris Talmazov, Evghenia Kozlova, Tatiana Karkova.

Mulțumiri speciale: Philippe-Alain Michaud, Isabelle Daire, Cornel Mihalache, Doina Lemny, Asociația EuRo Cinema

Mai multe detalii:

http://www.anf-cinemateca.ro/

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508