spot_img

Avangarda revizitată. Ediția a II-a: AVANGARDA SOVIETICĂ. Avangarda Europeană în Arhiva Națională de Filme a României 1919-1939

Miercuri, 29 mai 2013, ora 20.00, la Cinemateca Eforie (Str. Eforie nr. 2, Bucureşti) şi vineri, 31 mai, ora 20.00, va avea loc cea de-a doua ediţie a proiectului „Avangarda revizitată”, care adună, de data aceasta, lucrările cinematice create de autorii avangardei sovietice. Sesiunea I-a cuprinde filme semnate de Vladimir Maiakovski, Serghei M. Eisenstein şi Dziga Vertov.

Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Filme a României a lansat, începând cu 17 noiembrie 2012, un demers de revizitare a operelor cinematografice create de regizorii avangardei europene, cu scopul cercetării modului în care s-a constituit cultura vizuală autohtonă și cultura filmului în perioada de dinainte și de după naționalizarea din 1948 a producției cinematografice din România, cât și a filmelor deținute de cinematografele locale. Prima ediție a proiectului, în număr șase sesiuni, a cuprins avangarda cinematografică franceză.

Artiști: Serghei M. Eisenstein, Vladimir Maiakovski, Dziga Vertov

Concept și viziune curatorială: Igor Mocanu

Organizatori: Cinemateca Eforie – Arhiva Națională de Film a României

Geografic sau geopolitic vorbind, în mod cert, avangarda cinematografică sovietică nu are prea multe lucruri în comun cu cea europeană, însă la fel de cert este și faptul că fără aceasta, europenismul avangardei cinematografice occidentale ar fi arătat radical diferit. În decursul unui deceniu, filmul sovietic de avangardă, acuzat de „formalism” în deceniile ce-i vor urma de către critica realist-socialistă, parcurge vertiginos drumul de la ficțiunea oarecum tradițională, clasică, în care povestea și actorii sunt sclavii aparatului înregistrator, ca în cazul peliculei lui Maiakovski, trecând prin experimentul video gândit ca insert dramatic la teatrul Proletkultului din Moscova, cum este Jurnalul… regizat de Eisenstein, și până la docufitionul experimental practicat de Vertov și echipa lui, în care personajul principal este aparatul de filmat față în față cu orașul, cu lumea. Influența și însemnătatea avangardei cinematografice sovietice pentru avangarda europeană a fost destul de mult discutată pentru a nu le mai relua și aici. Mai interesant ni se pare traseul pe care au trebuit să îl parcurgă aceste pelicule pentru a fi difuzate în România de până la naționalizarea producției cinematografice din 1948. Se știe că avangarda română a urmărit îndeaproape tribulațiile omoloagei moscovite ori sanktpetersburgheze, există de-a lungul seriilor și colecțiilor de reviste avangardiste o cantitate consistentă de texte de interpretare a filmelor avangardei sovietice. „Contimporanul”, „Integral”, „Unu”, „Meridiane” sau, mai ales, „Orizont”, amintesc prompt fiecare nouă producție. Filmele avangardei sovietice, mai exact, comerțul cu pelicule prin contact direct cu URSS era descurajat la București, precum și la Paris, cinefilia artiștilor croindu-și astfel drum către acestea via Berlin! Astfel, copiile pariziano-berlineze ale avangardei sovietice ajungeau și la publicul bucureștean. După 1950 și odată cu înființarea ANFR, filmul sovietic va abandona linia de tranzit, pătrunzând direct în sala de cinema de la București, însă atunci va fi fost târziu, căci mare parte dintre principalii actori ai scenei avangardiste sovietice vor fi fost deja exterminați la ordinele lui Stalin.

Sesiunea I-a:

DOMNIȘOARA ȘI HULIGANUL / BARÎȘNEA I HULIGAN

URSS, 1918, a/n, mut, Ficțiune

R. Vladimir Maiakovski, Evghenii Slavinski

S. Edmondo de Amicis, Vladimir Maiakovski

Imagine: Evghenii Slavinski

Producător: Vladimir Egorov

Cu: Vladimir Maiakovski, Aleksandra Rebikova, Feodor Dunaev

JURNALUL LUI GLUMOV / DNEVNIK GLUMOVA

URSS, 1923, a/n, mut, Ficțiune, Film experimental

R. Serghei M. Eisenstein

Imagine: Boris Franțisson

Cu: Grigorii Aleksandrov, Aleksandr Antonov, Serghei M. Eisenstein, Mihail Gomorov, Junior Inkijînov, Vera Muzîkant, Ivan Pîriev, Maksim Ștrauh, Vera Ianukova, Ivan Iazîkanov

OMUL CU APARATUL DE FILMAT / CELOVEK S KINOAPPARATOM

URSS, 1929, Documentar, Film experimental

R. Dziga Vertov

S. Dziga Vertov

Imagine: Mihail Kaufman, Gleb Troianski

M. Dziga Vertov

Editor: Elizaveta Svilova

Muzică: Pierre Henry, Nigel Humberstone, Konstantin Listov, Michael Nyman

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508