spot_img

”Artiști ai cuvintelor și necuvântătoarele lor” – expoziție MNLR în Plaza România

Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Plaza România, Centrul pentru Tineret al Municipiului București, ASPA și Red Panda, vă invită să vizitați expoziția dedicată animalelor de companie ale scriitorilor români. Expoziția cuprinde texte ale scriitoarelor Alina Pavelescu, Alina Purcaru, Livia Ștefan și Lidia Vianu, precum și texte ale muzeografilor și o selecție de fotografii din arhiva MNLR, care surprind imagini ale scriitorilor români în diferite etape ale vieții lor alături de familii și prieteni. Numele animalelor de companie este deseori inspirat de numele personajelor sau chiar ale autorilor preferați, de numele rudelor sau ale unor personaje mitologice. Îi veți descoperi pe Satyr, Bob, Contele Tărâță, pe Pușkin și Marty, pe Băselu, dar și pe Bumble-Bea, căreia Lidia Vianu i-a dedicat un jurnal liric.

Una dintre mizele organizării acestui proiect este aceea de a încuraja publicul vizitator să adopte animalele care așteaptă un cămin, îngrijire și afecțiune. Expoziția va putea fi vizitată zilnic, de luni până duminică, în intervalul 10.00 – 22.00, până în data de 30 aprilie 2022, la sediul Plaza România, din Bulevardul Timișoara 26.

 

Expoziția Periplu senzorial

Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sălile „Al. Oprea” și „Al. Condeescu”

5 – 30 aprilie 2022

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția de pictură și ceramică Periplu senzorial, aparținând filialei Constanța a Uniunii Artiștilor Plastici din România.

Artiști expozanți: Mariana Constantinescu, Cristina Tudorache, Anca Pașa Deaconu, Ana-Maria Ceară, Eusebio Spînu, Florentin Sîrbu

 

_______________

Expoziția Povești nemuritoare

Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția”

7 – 30 aprilie 2022

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția intitulată Povești nemuritoare, care va fi deschisă până la 30 aprilie.

„Pictura nu mai spune povești de multă vreme, deoarece își ocupă tot timpul cu spaimele, cu coșmarurile, cu frustrările și cu uto/distopiile istoriei mici care, în mod paradoxal, reușesc  să nu mai spună nimic.

Noi, Dalina Bădescu, Dragoș Zipfl și Pompiliu Buleu, redescoperim lumea pierdută a personajelor, a compozițiilor cu multe evenimente și a narației ca miză plastică. Și ca să nu fim singuri, ne însoțește un povestitor de-adevăratelea, care vine din lumea savuroasă a lui Ion Creangă, adică Pavel Șușară.” – Dalina Bădescu

____________

 

Bucureștiul lui Mircea Eliade | Expoziție în mansarda MNLR

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8

Vă invităm să călătoriți prin Bucureștiul interbelic, prin „Bucureștiul lui Mircea Eliade”. Expoziția vă prezintă o geografie literară bucureșteană, realizată pe hărți din 1914, 1928, 1938 pe care au marcat locuri reale, case și străzi care au existat cu adevărat și care în bună măsură au rămas până astăzi. Pe hărți sunt semnalate nu doar străzile și clădirile reale, ci și personaje și momente narative sau pasaje literare care fac din acea stradă sau casă un loc semnificativ.

Expoziția este structurată pe șapte teme mari, așa cum apar ele pe harta alăturată. Dincolo de arheologia urbană a numelor de străzi, de trasee ale personajelor și al tramvaiului 14, de scene ale unor evenimente sau de tipologii de case, șapte instalații cinematice oferă un comentariu artistic asupra unora dintre pasajele literare selectate. Inspirate de tehnici de film de la începuturile cinematografiei, cele șapte instalații vă invită să le experimentați pentru a declanșa o secvență animată, sau pentru a vă recompune propriul București al lui Eliade.

Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon 0736.598.451 (WhatsApp) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa programe@mnlr.ro.

________________

 

Expoziția Tudor Arghezi, tipograf și ziarist reprezintă o colecție de desene semnate Francisc Șirato, imprimate după o serie de plăci tipografice de zinc existente în Colecția Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Desenele au fost publicate în paginile revistei „Cronica” (1915-1916) al cărei director era Tudor Arghezi. Majoritatea imaginilor expuse apar pe coperta revistei săptămânale și ilustrează articolul din deschiderea fiecărui număr, articol scris, de cele mai multe ori, chiar de Tudor Arghezi. Iată, așadar, cum colaborează gazetarul cu ilustratorul, cum se pot completa, în exprimarea unei idei, două tipuri de manifestări artistice, cea plastică și cea a cuvântului, cum se conjugă pamfletul și caricatura, totul devenind posibil prin „miracolul” tipografiei, acest meșteșug atât de drag lui Arghezi!

Expoziția poate fi vizitată la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Str. Mărțișor 26), fiind expusă în Tipografia Mărțișorului în fiecare zi, de marți până duminică, în intervalul orar 09.00 – 17.00.

 

Evenimente on-line:

 

mini-Cafeneaua critică on-line
Luni, 18 aprilie 2022, ora 19.00: Constantin Abăluță

Joi, 21 aprilie 2022, ora 19.00: Amalia Lumei și Ovidiu Pecican

pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

Invitatul episodului #124 al mini-Cafenelei critice on-line, de luni, 18 aprilie 2022, este poetul Constantin Abăluță, de asemenea prozator, dramaturg, eseist.

Invitații episodului #125 al mini-Cafenelei critice on-line, de joi, 21 aprilie 2022, sunt Amalia Lumei, jurnalistă și teoreticiană a teatrului, și Ovidiu Pecican, istoric și scriitor polivalent, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și director/ redactor-șef al revistelor culturale SteauaLa Mongolu și Avalon.

 

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

Desfășurată din primăvara lui 2018 la Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, Cafeneaua critică, longevivul proiect de dezbateri culturale inițiat în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, și-a suspendat edițiile săptămânale în martie 2020 din cauza pandemiei generate de coronavirusul SARS-COV-2. Încă în plină criză sanitară mondială, deci în imposibilitate de a-și relua întâlnirile cu invitați speciali și cu public, Cafeneaua critică a revenit totuși la 1 februarie 2021 sub forma unor mini-Cafenele critice on-line pe siteul MNLR, pe platforma  și pe pagina de Facebook a Muzeului. În locul obișnuitelor dezbateri ample pe subiecte de actualitate culturală, mini-Cafenelele critice oferă dialoguri cu personalități literare, artistice, intelectuale despre chiar viața din timpul pandemiei.

Primele episoade ale mini-Cafenelei critice on-line pot fi accesate aici.

 

_____________

 

Marți, 19 aprilie 2022, ora 21.00

Primul meu american: întâlniri și portrete transatlantice / My First American: Transatlantic Encounters and Portraits

Romanian Cultural Institute in New York / ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române reiau seria colaborărilor fructuoase derulate de-a lungul ultimilor doi ani cu un nou proiect online intitulat „Primul meu american: întâlniri și portrete transatlantice” / “My First American: Transatlantic Encounters and Portraits”.

Seria acestor recitaluri literare se va desfășura, lunar, în perioada 19 aprilie – 18 octombrie 2022 și îi are ca invitați pe scriitorii Ana Maria Sandu, Bogdan Coșa, Adriana Babeți, Florin Lăzărescu, Elena Vlădăreanu și Caius Dobrescu, care au fost rugați să își reamintească prima întâlnire cu un american „în carne și oase” și impactul avut de aceasta în viața și cariera lor literară. Textele inedite, scrise special pentru acest proiect, vor fi citite de autori în română, fiind subtitrate în engleză. Traducerile sunt semnate de Andrew K. Davidson, Diana Manole și Gabi Reigh.

Programul se va deschide cu textul Anei Maria Sandu care a ales să se refere la o întâlnire plină de miez cu starul literar româno-american Andrei Codrescu.

 

Ana Maria Sandu a debutat în 2003 cu volumul Din amintirile unui Chelbasan (Editura Paralela 45), reeditat în 2013 la Editura Art. Cartea a fost tradusă în limba franceză în 2010 cu titlul L’écorchure.

În 2006 a publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, romanul Fata din casa vagon, text ce stă la baza spectacolului de teatru cu același nume, pus în scenă în 2019, iar în 2010 romanul Omoară-mă! Acesta din urmă a fost tradus în limba italiană (Uccidimi, Aìsara, 2012), iar în 2018 a apărut în limba maghiară, la Editura Vince Kiadó Kft. În 2013 a publicat Aleargă (Editura Polirom), dramatizat, de asemenea.
În 2017 a publicat volumul de proză scurtă, Pereți subțiri, apărut la Editura Polirom.
În 2019 a publicat volumul de eseuri Mama îmi spune că am o viață frumoasă, la Editura Polirom.
În 2021 a publicat volumul Hortensia Papadat-Bengescu. Străina (Editura Polirom, Colecția „Biografii romanțate”).
A mai publicat texte în antologiile Cartea cu bunici, Bookătăria de texte&imagini, Iubire 13, Prima dată, Nouvelles de Roumanie, Rumänien heute.
A coordonat volumul Cu ochii în 3,14, o antologie Dilema veche, apărută în 2016, la Editura Humanitas.
Din 2016 a inițiat, împreună cu poeta Svetlana Cârstean, proiectul „Incubatorul de lectură”.

Este redactor la revista Dilema veche.

***

Parteneriatul dintre ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române din București a debutat în luna iunie 2020 și a continuat pe parcursul anului 2021 cu o serie online originală și de mare success intitulată “Life Anew. Writers Imagine the World after the Pandemic” / „Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după pandemie” prin intermediul căreia douăzeci dintre cei mai importanți autori români contemporani își imaginau, în proză, eseu sau poezie, cum se va vindeca această lume după pandemie și cum viața o va lua de la capăt.

Recitalurile literare din cadrul acestei noi serii vor fi difuzate pe paginile de Facebook, YouTube și Instagram ale celor doi parteneri, precum și pe website-ul ICR New York.
Facebook:
https://www.facebook.com/RCINY/live
https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/
YouTube:
https://www.youtube.com/channel/UCVC1AC-TWeHLtaFjVXOlOtw
https://www.youtube.com/channel/UCQpV5Yssv-M1Yo-X8Eb5yPA
Website:
https://www.rciusa.info/literature
https://mnlr.ro/
Persoane de contact:
Raluca Cimpoiașu, ICR New York, e-mail: raluca.cimpoiasu@icrny.org
Andreea Drăghicescu, MNLR, e-mail: andreea.draghicescu@mnlr.ro

 

_________________

 

 

 

 

Miercuri, 20 aprilie 2022, ora 18.00

pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR

Călin-Andrei Mihăilescu | Retorică și seducție #8

 

Vineri, 22 aprilie 2022, ora 19.00

pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR

Cosmin Ciotloș | Ambreiaj #7

 

Duminică, 24 aprilie 2022, ora 11.00  

pe site-ul MNLR și pe pagina de Facebook a MNLR

Poezie și creație cu Loreta Popa

Invitată: Isabela Neamțu

 

 

Cărți și suvenire

 

Cele mai noi suvenire, ce poartă semnătura artistului Mircia Dumitrescu, sunt disponibile la sediile expoziției de bază, la casele memoriale ale MNLR, în librăria din Calea Griviței 64-66, dar și on-line, aici.
Puteți opta pentru plata cu cardul!

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508