Joi, 1 iulie 2010, ora 18:00, la Sala de Lectură a Teatrului Act (Calea Victoriei, nr. 126, et. 2, Bucureşti), are loc lansarea volumului “Cele mai bune 10 filme româneşti ale tuturor timpurilor stabilite prin votul a 40 de critici”, coordonat de Cristina Corciovescu şi Magda Mihăilescu, apărut în colecţia „Cinema” a Editurii Polirom. Prezintă: Cristina Corciovescu. Moderator: Oana Boca.
Într-o anchetă a Asociaţiei Criticilor de Film, 40 de profesionişti din domeniu, aparţinând tuturor generaţiilor, au acceptat să răspundă la întrebarea: “Care sunt cele mai bune zece lungmetraje de ficţiune româneşti produse din 1912 şi până azi?”
A rezultat o lista de 59 de titluri, pe primele zece locuri situându-se: “Reconstituirea” (1970), “Pădurea spânzuraţilor” (1965), “Moartea domnului Lăzărescu” (2005), “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile” (2007), “Secvenţe” (1982), “Nunta de piatră” (1973), “La Moara cu noroc” (1956), “A fost sau n-a fost?” (2006), “Probă de microfon” (1980), “Croaziera” (1981).
Volumul prezintă fiecare film cu ajutorul unor texte critice şi al unor fragmente din cronicile publicate de-a lungul anilor. Astfel se invalidează ideea preconcepută conform căreia critici de vârste diferite au gusturi şi păreri diametral opuse, dovedindu-se că există în filmografia românească pelicule ce se numără printre preferinţele tuturor generaţiilor.
“Nu e lesne să alegi zece filme din aproape 1 000. Pe fiecare trebuie să-l priveşti cu ochiul de atunci şi cu ochiul de acum şi, pe cât posibil, fără idei preconcepute sau părţi-pris-uri. Trebuie să pui în funcţiune cântarul cel mai fin şi te întrebi dacă el funcţionează când e vorba despre artă. Ţi-e teamă să nu greşeşti şi să nu fii nedrept. Ţi-e milă de filme pe care le-ai iubit cândva şi pe care altele mai noi le-au înlocuit în inima ta. Te bucuri când constaţi că alţi colegi de breaslă gândesc ca tine. Şi îţi pare rău că unii realizatori se vor necăji pentru că filmele lor au căzut sub linie. Toate aceste gânduri au stat la baza acestei cărţi.”, spunea Cristina Corciovescu despre selecţia pe care a efectuat-o.
Cristina Corciovescu este critic de film, membru al Uniunii Cineaştilor din România, preşedinte al Asociaţiei Criticilor de Film din România şi membru al Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film.
A fost redactor-şef al lunarului Caiet de documentare cinematografică aproape 20 de ani şi redactor-şef al revistei ProCinema (1994-1999).
Colaborator constant la International Film Guide (Londra), coautor al volumelor Secolul cinematografului. Mică enciclopedie a cinematografiei universale (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1989), 1234 cineaşti români. Ghid bio-filmografic (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996), Dicţionar de cinema (Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1997), Cinema… un secol şi ceva. O istorie cronologică a cinematografului mondial (3 martie 1895 31 decembrie 2000) (Curtea Veche, Bucureşti, 2002), Lumea filmului. Dicţionar de cineaşti (Curtea Veche, Bucureşti, 2005).
Magda Mihăilescu este critic de film, membru al Uniunii Cineaştilor din România (UCIN) şi Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI). Membru în numeroase jurii ale unor festivaluri de film din ţară şi din străinătate. Cronică de film în Flacăra, Informaţia Bucureştiului, Cinema, Contemporanul, Luceafărul, Adevărul, Adevărul literar şi artistic, HBO, Gîndul.
A debutat editorial cu Sophia Loren (Meridiane, Bucureşti, 1969), volum urmat de studii de istoria cinematografului şi eseuri în volume colective. Coautoare a volumului Guardare in faccia il male. Lucian Pintilie tra cinema e teatro (Fondazione Pesaro Nuovo Cinema, 2004). A mai publicat: Aceste gioconde fără surîs. Convorbiri cu Malvina Urşianu (Curtea Veche, Bucureşti, 2006), François Truffaut, bărbatul care iubea filmele (Curtea Veche, Bucureşti, 2009).