spot_img

Aleksander Nawrocki a primit Diploma de Excelență, la Festivalul Internațional de Poezie

La Librăria Open Art din capitală a avut loc vineri, 15 mai 2015, lansarea volumului poetului polonez Aleksander Nawrocki, prezent la festivalul de poezie organizat la București. Despre creația poetică a autorului a vorbit eseistul Nicolae Mareș, traducătorul și prefațatorul lucrării. Acesta a sublinat că lansarea se constituie într-un omagiu pe care confrații români îl aduc la a 75-a aniversare și la 50 de ani de la debut poetului, traducătorului și editorului polonez, redactor șef al prestigioasei reviste – Poezja dzisiaj – care apare de câteva decenii la Varșovia și care a propagat și răspândește și lirica românească.

Nicolae Mareș a subliniat că Aleksander Nawrocki face parte dintr-o pleiadă de creatori polonezi bine școliți la Universitatea din Varșovia care a dat Poloniei mulți creatori de frunte. ”Talentul pe care Dumnezeu i l- a dat, Nawrocki l-a şlefuit contiuu, cu perseverenţă şi multă muncă, aşa încât a ajuns printre poeţii de frunte din generaţia sa, care au gravitat în creația lor pe descrierea anilor războiului”. În poemele din volumul lansat Nawrocki dovedește o cultură și o sensibilitate aparte, faptul că  – precum Coșbuc la români este suflet din sufletul neamului său.

Mai mult, nimic din ceea ce este polonez nu îi este străin. El abordează şi reflectează nu numai la dimensiunea şi problemele liricii din ţara sa, dar şi la unele aspecte legate de globalizare, cu toate tarele ei, după cum amintite sunt, chiar dacă uneori doar en passant, şi crâmpeie din frământările societăţii poloneze ce se petreceau în timpul evenimentelor din martie 1968 de la Varşovia, a celor de la Radom din 1976, Gdańsk- ul anilor 80, ai stării de asediu din timpul Solidarităţii, a arestării şi uciderii Preotului Popieluszko, urmărind, în continuare, fenomenul înstrăinării la nivel european.

Aleksander Nawrocki are o educaţie poetică aparte, fiind un remarcabil cunoscător a tot ceea ce a însemnat lirica poloneză în ansamblul culturii din această ţară. S- a adăpat din energia creatoare a marilor romantici: Mickiewicz, Słowacki, Krasiński şi Norwid şi a fost impulsionat în creaţia sa de seva valorilor creatoare ale clasicilor acestei poezii: Staff, Tuwim, Gałczyński, Broniewski, Iwaszkiewicz, Różewicz, Miłosz, Szymorska, Grochowiak şi alţii. Poate şi de aici curajul de a întocmi şi publica cea mai amplă culegere lirică din creaţia milenară poloneză: Antologia Mile niului – grupând în trei volume 275 de poeţi din cele mai vechi timpuri până azi.

Poetul Nawrocki face parte dintre spiţele sensibile şi rare, care nu cunosc ce este suficienţa şi egoismul. Este Poetul care a cultivat şi cultivă dragostea pentru poezia de pretutindeni, cu precădere, bineînţeles, pentru cea din ţara lui. A cunoscut foarte bine din interior literatura şi poezia veche şi pe cea de azi, a funcţionat ani îndelungaţi ca redactor la edituri varşoviene prestigioase, a colaborat încă din tinereţe la cele mai de seamă publicaţii culturale poloneze: Kultura, Poezja, Twórczość, Zycie literackie etc. De mai bine de 20 de ani are propria editură, fiind proprietarul uneia dintre cele mai cunoscute publicaţii din ţara sa şi din lume:

Poezja dzisiaj – şi îţi spune cu mândrie că până şi Biblioteca Congresului SUA s- a abonat la ea.

Poate numai profesorul Jan Zygmunt Jakubowski de la Universitatea din Varşovia, care i- a fost discipol şi conducător al tezei de masterat, despre poezia lui Czesław Miłosz, aceasta pe vremea când autorul Pruncului Europei, din cauza „trădării” şi a „insolenţei” de- a nu se mai întoarce în ţară de la Paris, unde a funcţionat ca ataşat cultural, a ales în anii 50, libertatea. Nu l- a inhibat pe tânărul Nawrocki, pe cel din urmă cu cincizeci de ani, numele şi nici statutul de dizident pe care profesorul de la Berkeley le avea; se vede că a avut argumente plauzibile, dacă, la o insistenţă rare întâlnită, a convins autorităţile universitare că insti tuţia cenzurii nu poate fi mai presus decât un Poet, decât poezia lui Miłosz. Cele de mai sus se petreceau în 1965- 1966, iar juriul de la Stockholm abia peste 14- 15 ani, în 1980, avea să îi acorde premiul Nobel, aşadar dându- i dreptate lui Nawrocki.

Azi, exegetul de atunci, cu experienţa pe care a căpătat- o timp de decenii, nu s- a sfiit să- mi spună că: „Milosz a avut noroc!”, decer nându- i- se râvnitul laur. Fără acesta ar fi rămas la marginea literaturii polone şi universale! Istoria nu- i liniară, se scrie aşa cum se scrie, iar Miłosz cel (re)venit din lumea largă la Cracovia nu călca pe un loc gol, ci pe cărămizile puse de Nawrocki sub piedestalul său.

In continuare, Nicolae Mareș a spus că nu greșește afirmând că nimeni în Polonia nu a făcut pentru răspândirea poeziei poloneze şi universale cât a făcut Nawrocki în cinci decenii. A devenit la îngemănarea celor două milenii Instituţia inegalabilă care produce şi răspândeşte poezie în limba polonă şi în alte limbi, coagulând prin cunoaştere o parte din eforturile pe care instituţiile naţionale şi a celor cu vocaţie universală ar trebui să le facă, slujind cu eficienţă acest ţel, declarându- şi disponibilitatea în această direcţie şi chemându- i şi pe alţii, şi mai ales pe şefii instituţiilor cu vocaţie universală, să se debaraseze de şabloanele birocratice, să îşi conjuge împreună eforturile pentru o reuşită mai sigură a demersurilor poetice.

Nawrocki este autorul a 15 plachete de versuri, a două volume de povestiri, precum şi autorul romanului „Umbra îngerului său” etc.

În poemele sale – în cele mai reprezentative, cuprinse în florilegiul pe care îl prezentă–Nawrocki demonstrea ză capacitatea de a extrage din viaţă momentele lirice şi elemente critice. Cotidianul, lucrurile şi fiinţele dragi lui sunt cele care îl inspiră, sunt surse de încântare pentru el, de bucurie exprimată cu multă afecţiune şi curaj.

Poetul constată cu bucurie sau cu tristeţe valori sau trăiri care altora le scapă. „Omul caută stelele, harul prieteniei să le ofere.” Nawrocki se află parcă într- o căutare perpetuă de fiinţe sensibile pentru a le arăta cordial dragostea şi prietenia lui. Nu mai există adevăr adevărat, /o prietenie mare / doar frumuseţea ta e reală:/ buclele- ţi negre ridicate în sus, / ochii ca ai Monei Lisa / silueta- ţi dintr- o revistă, mers de modelistă. Simt că Afrodita / s- a oprit lângă inima mea, / se uită în ea şi zâmbeşte, dar nu- i al Annei surâs, / e doar o greşeală frumoasă…

Poetul e bucuros dacă îşi găseşte un locşor în zâmbetul fiinţei dragi lui. Ca marii romantici încearcă să pătrundă în inima femeii. Iar numele i l- a învăţat!, precum buchiile din gramaticile complicate ale limbilor străvechi.

Pentru Nawrocki frumuseţea nu are nimic abstract în ea. E mai reală în viaţa de zi cu zi decât imaginile din renumitele pânze admirate de alţii prin cele mai mari galerii.

Nawrocki – prietenul atâtor poeţi – îi caută pe cei adevăraţi, pe cei care se luptă cu slovele, în stare să se sacrifice pentru o metaforă, dacă aceasta îi este furată, îi preferă pe cei care nu stau pe loc şi caută celălalt mal al râului, este amicul celor incomozi, al celor care ne dovedesc că fără ei lumea ar fi prea strâmtă. Ne asigură că poeţii sunt animale blânde. Ne previne să nu-i comparăm cu politicienii. Fără de tăgadă pe cei din urmă mai degrabă îi detestă. De altfel Poetul îi sfătuieşte pe confraţi: „Nu vă certaţi ca politicienii. / Ei doar se prefac. / Voi vă înjunghiaţi”.

Tematica politică şi socială ocupă un loc demn de semnalat în lirica lui Nawrocki. Mă refer la poemul închinat preotului Popieluszko, de câţiva ani venerabil martir polonez. Poemul, scris la aproape 30 de ani de la moartea tragică, criminală, a luptătorului pentru cauza dreaptă a muncitorilor de la şantierele navale din Gdańsk şi nu numai, Nawrocki le aminteşte prin acesta urmaşilor lui despre starea jalnică a citadelelor muncitoreşti din timpurile lui şi a celor de azi, jefuite, furate – ca şi toate navele româneşti construite acolo – de nimeni altcineva – decât de capitaliştii sau liderii politici de azi; unii până mai ieri (la noi în fruntea ţării. Ce constată şi ce îi aminteşte Nawrocki beatificatului părinte: Ce- ai spune azi, / Fericite Părinte, / Acum, când două milioane dintre fraţii tăi trebuie să îşi găsească de lucru peste fruntariile patriei libere, / iar 80 la sută din cei rămaşi acasă /sărăcia le- a intrat în casă, / când la şcoală copiii leşină de foame / iar lideri noii democraţii/ se uită la toate astea liniştiţi; nu văd cum se ruinează şantierele navale, / cele de la Gdańsk şi Szczecin, / leagănele de odinioară ale luptei pentru libertate… Şi Poetul nu se opreşte aici, generalizează răsuceşte mai departe cuţitul în rană: ce- ai spune azi, Fericitule, văzând cum mamele flămânde / şi- aruncă pruncii, în biserică, pe stradă, / în tomberoanele de gunoi? / … / Ce- ai spune când între ei, colegii, ca să distreze, / îşi omoară pe- ai lor semeni, să vadă / cum este când cineva moare. Pentru că vremurile triste evocate au trecut de mult, criminalii sunt condamnaţi azi nu doar pentru crima respectivă, ci şi pentru modul cum au săvârşit- o; spune Nawrocki, pentru neghiobia lor: De ce nebunii aceea te- au omorât Părinte,/ de ce? / Se ştie doar că acest popor îi iubeşte pe martiri / şi- i preferă pe conducători neisprăviţi / care în loc să gândească sau să înveţe / declanşează revolte şi strigă: patria /şi rămân cu ţipatul? / Păcat că nu mai eşti printre cei vii, Fericitule. / Ce- ai spune azi?Ce- ai dori? / Se poate oare ca cerşetorii să caute în fiecare zi / în coşurile de gunoi pâine mucegăită.

Iată, constat, cu regret, că în lirica contemporană românească nu avem asemenea producţii. Nawrocki, fără a fi un nostalgic al vremurilor apuse, dimpotrivă, nu îl lasă pe sfânt nici în cer să respire, amintindu- i ce se petrece în Polonia de care prelatul s- a despărţit tragic: Fericite Părinte, / cu siguranţă te afli în cer, acolo unde / în afară de ustensilele bisericeşti / nimic nu vezi (…), adică pe compatrioţii tăi nu- i vezi: murdari, flămânzi, plin de păduchi, pe cei care cândva te venerau, atunci când ascultau înmărmuriţi sfintele cazanii rostite de tine.

Nawrocki le aminteşte celor care au delapidat ţara că: Hristos când a înviat / a trebuit să plece imediat, / ca să nu- i deranjeze / pe ucenicii  săi. Conştient că Fericitul nu mai poate ajuta (societatea de azi) cu ceva concret, cu umilinţă dar şi cu curaj îl întreabă, sfânt fiind, din lumina altarelor veghind: Ai prevăzut aşa ceva cândva? / Nimic mai dureros.

O bună cunoaştere a literaturii universale l- a făcut pe Aleksander Nawrocki să se consacre şi activităţii de traducere din lirica mai multor popoare, îndeosebi a celor slave, cu rezultate notabile. Printre poeţii lumii traduşi de Aleksander Nawrocki îi întâlnim pe Francesco Petrarca, Johann Wolfgang von Goethe, William Blake, Alexandru Puşkin, Sandor Petofi, Paul Verlaine, Mihai Eminescu, Endre Ady, Guillaume Apollinaire, Gyula Juhasz, Dimczo Debelianov, Georg Trakl, Serghei Esenin, Uune Kailas si alţii.

Spre sfârşitul anilor 70 ai secolului trecut, Aleksander Nawrocki a beneficiat de o bursă oferită de Uniunea Scrii torilor din România, prilej de a- i cu noaşte pe reprezentanţii de seamă ai liricii româneşti, printre care pe Nichita Stănescu, Marin Sorescu şi alţii. Rezultatul acestor contacte literare şi- au găsit oglin direa în tălmăcirile din florilegiul Al treilea ochi, despre care am scris la apariţia lui în anii 80. Concluzia la care a ajuns atunci şi pe care o mărturiseşte cu sinceritate, pretutindeni unde are ocazie să o facă, este că poezia românească este cea mai bună şi mai interesantă din lume. În cuprins, în afară de Eminescu (Printre sute de catarge) şi Tudor Arghezi, găsim poeme semnate de Nichita Stănescu, Marin Sorescu, George Bacovia, Tiberiu Utan, Aurel Rău şi Corneliu Sturzu. Mă bucur că Aleksander Nawrocki a lăsat mărturie în prefaţa la placheta publicată în 1986 că: „primul său ghid prin literatura română” a fost fost semnatarul acestor rânduri. N- a fost prima mână întinsă confraţilor.

Dan Mircea Cipariu, președintele Filialei de Poezie București a înmânat sărbătoritului Diploma de Excelență.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508